Cine crede că infractorii nu se reabilitează în pușcărie, ci se perfecționează nu e prea departe de adevăr. Cu toate că legea spune clar că scopul executării măsurilor privative de libertate este acela de a preveni comiterea altor infracțiuni, realitatea ne arată că în multe penitenciare se formează rețele infracționale ce i-ar face invidioși chiar și pe cei mai orgolioși mafioți. Iar totul se întâmplă sub ochii autorităților. O constănțeancă, a cărei soacră a fost păcălită prin metoda „Accidentul” de o grupare condusă din Penitenciarul Tulcea, consideră că o parte din vină pentru existența și funcționarea acestor grupări infracționale o au entitățile sub supravegherea cărora se aflau deținuții: Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul Tulcea. De aceea, a înaintat instanței o cerere de chemare în judecată a celor două instituții.

Sunt tot mai mulți oameni care consideră că, în pușcărie, infractorul nu se reabilitează, ci se perfecționează. Afirmația nu este departe de adevăr, dacă luăm în considerare faptul că multe persoane încarcerate își creează grupuri infracționale bine puse la punct (din care fac parte și oameni aflați în libertate), cu o organizare care i-ar face invidioși chiar și pe directorii de multinaționale și cu resurse la care mulți oameni aflați în libertate doar visează. Multe asemenea grupări sunt specializate în escrocherii prin metoda „Accidentul”, modul de acțiune fiind simplu și eficient atât pentru cei de după gratii, cât și pentru cei din libertate. Rolul fiecăruia este foarte clar: cei aflați în pușcărie contactează telefonic persoane vulnerabile, de obicei vârstnici, se prezintă drept procurori, medici, avocați sau polițiști și spun că o persoană apropiată a fost implicată într-un accident rutier. Profitând de starea de panică a victimei, escrocii solicită o sumă imensă de bani, pentru „a rezolva problema”. În scurt timp, un complice aflat în libertate se prezintă la domiciliul victimei, pentru a ridica banii, din care atât deținuții, cât și persoanele aflate în libertate pot trăi bine-mersi mulți ani. Asemenea cazuri au fost înregistrate în mai multe penitenciare din țară, unde polițiștii au efectuat numeroase percheziții și au găsit o mulțime de probe împotriva infractorilor. Într-o țară normală, cu un sistem penitenciar bine pus la punct, singura modalitate prin care escrocii și-ar putea contacta victimele este telepatia, câtă vreme deținerea telefoanelor mobile sau a oricăror dispozitive asemănătoare este strict interzisă în rândul deținuților.

INFRACȚIUNILE SE PETREC SUB OCHII AUTORITĂȚILOR?

La noi, lucrurile nu stau deloc așa, dacă ne luăm după rechizitoriile anchetatorilor și rezultatele perchezițiilor polițiștilor, care arată că deținuții care se ocupă cu astfel de activități sunt la curent cu tehnologia, având la îndemână dispozitive de ultimă generație, aplicații performante și conexiuni la internet de mare viteză. Cine a permis așa ceva? Același lucru s-a întrebat o constănțeancă, a cărei soacră a fost păcălită prin metoda „Accidentul”, de către un grup condus de doi deținuți din Penitenciarul Tulcea. Vrând să afle răspunsul și să descurajeze asemenea practici în viitor, femeia, de profesie jurist, a bifat o premieră: și-a îndemnat soacra să cheme în judecată Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul Tulcea, entități pe care le consideră responsabile pentru această situație. „Mi se pare ciudat cum acești indivizi pot acționa în acest fel fără să îi oprească nimeni. Gruparea a cărei victimă a căzut soacra mea a păcălit zeci de persoane și nu este singura. Din rechizitoriile procurorilor reiese că deținuții petrec ore bune vorbind la telefon cu victimele. Legea privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal spune clar că scopul executării pedepselor și a măsurilor educative privative de libertate este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Or, este limpede faptul că acești oameni se perfecționează în pușcărie”, ne-a declarat, în exclusivitate, Gabriela Constantinescu.

„NU LE PASĂ DE PROCESE? ȘI-AU ASIGURAT UN TRAI REGESC ÎN PUȘCĂRIE”

Femeia care ne-a sesizat la redacție ne-a adus în atenție un alt aspect important: faptul că liderii grupărilor infracționale nu dau doi bani pe deciziile judecătorilor. „Șeful rețelei care a păcălit-o pe soacra mea execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare și a spus de mai multe ori că nu îi pasă de procesul în care este inculpat. Nu îl interesează nici măcar decizia definitivă a instanței. Cum este posibil așa ceva? Simplu! El, ca mulți alții în această situație, este conștient că nu are nicio șansă să iasă prea curând, s-a obișnuit în pușcărie și, cu banii pe care i-a luat de la victime, își asigură un trai regesc în penitenciar pentru multă vreme. Acest lucru nu poate fi posibil dacă ei ar fi supravegheați corespunzător, dacă angajații și cei din conducerea penitenciarelor și-ar face datoria. Pentru faptul că aceste grupuri există și funcționează fără probleme sunt vinovate și ANP, și Penitenciarul Tulcea”, a mai spus femeia.

CEREREA A FOST RESPINSĂ, DAR RĂZBOIUL ÎNCĂ SE POARTĂ

Nu de aceeași părere au fost judecătorii Tribunalului Constanța, care vineri, 10 martie, au judecat cererea de chemare în judecată ca persoane responsabile civilmente a ANP și a Penitenciarului Tulcea. Solicitarea a fost respinsă, dar asta nu împiedică alte victime să ceară socoteală pentru funcționarea grupurilor infracționale în cadrul centrelor de detenție. „Nu pot comenta decizia judecătorului, deși consider în continuare că atât ANP, cât și Penitenciarul Tulcea pot fi trase la răspundere și trebuie să dea socoteală pentru ceea ce se întâmplă în ograda lor. După încheierea procesului în primă instanță, dacă se va judeca dosarul și în apel, vom depune o nouă cerere. Până atunci, încurajăm toate victimele unor asemenea grupări să cheme în judecată chiar și instituțiile responsabile, cele care au închis ochii la aceste infracțiuni. Câtă vreme acești infractori sunt lăsați în pace, vor continua să facă victime. Dacă ANP și penitenciarele în care sunt încarcerați vor fi trase la răspundere, poate că vor înăspri măsurile de securitate, în așa fel încât aceste grupuri să nu se mai formeze și să nu mai facă victime”, a concluzionat constănțeanca.

Cum acționau escrocii din Penitenciarul Tulcea?

Este ușor de găsit scuze pentru proasta supraveghere din închisori. Lipsa personalului și salariile mici raportate la responsabilitățile multe sunt cele mai la îndemână justificări pe care le pot găsi cei implicați în sistem, care consideră că nu au nicio vină că sub nasul lor se petrec infracțiuni. Cu toate acestea, este greu de crezut că gruparea din Tulcea care a păcălit-o pe soacra Gabrielei Constantinescu acționa fără știrea angajaților penitenciarului. Un material despre această rețea, intitulat „Percheziții la Penitenciarul Tulcea! Escroci încătușați!”, a apărut în ediția cotidianului „Telegraf” din 11 iulie 2016. Articolul respectiv descria cum un grup de condamnați a format o ditamai rețeaua, din care făceau parte complici recrutați pe internet. Indivizii, închiși în Penitenciarul Tulcea pentru acte de violență și înșelăciuni, aveau parte de conexiune la internet în celule. Reușeau asta cu ajutorul complicilor, care închiriau apartamentele dintr-un bloc aflat în apropierea închisorii. De acolo, „ajutoarele” activau rețeaua Wi-Fi care avea acoperire chiar până la camerele în care erau încarcerați prietenii lor din pușcărie. Deși închiși de ani buni, condamnații erau în pas cu tehnologia. Aveau aplicația WhatsApp instalată pe telefon și chiar și-au făcut un grup special în care își puneau la punct schemele de înșelăciune. Potrivit anchetatorilor, ei au lucrat nestingheriți timp de câteva luni (martie - iulie 2016). Au înșelat, prin metoda „Accidentul” ,15 persoane din județul Constanța, cerând fiecărei victime sume de până la 18.000 de euro. Prejudiciul total este de aproximativ 50.000 de euro. Cazul din Tulcea nu este singular. În penitenciarele din toată țara au fost identificate grupări de escroci care acționau în moduri asemănătoare. În iunie 2016, polițiștii brașoveni au făcut două percheziții într-un penitenciar, după ce au identificat o rețea care se ocupa cu înșelăciuni prin metoda „Accidentul”. O lună mai târziu, polițiștii din Bacău au descins la un alt penitenciar din țară, după ce mai mulți deținuți ar fi înșelat patru persoane, de la care au obținut, în total, 151.000 de lei. De asemenea, în octombrie 2016, oamenii legii au acționat din nou la Penitenciarul Tulcea, dar și în județul Iași și în București, vizați fiind deținuți care au înșelat prin metoda „Accidentul” persoane din judeţele Iaşi, Cluj, Buzău şi Sibiu. Prejudiciul estimat este de 80.000 de lei. În urma percheziţiilor, au fost ridicate sume de bani, telefoane mobile, cartele SIM şi laptopuri. Toate cazurile par copiate la indigo. Deținuții sunt ajutați de complici în libertate și au la dispoziție mijloace tehnice greu de trecut cu vederea sau auzul.