Şeful poliţiei norvegiene a anunţat ieri că 68 de persoane au fost ucise în atacul armat care a avut loc, vineri, pe insula Utoya iar opt persoane au murit în atentatul cu bombă din centrul capitalei. Un bilanţ anterior indica 86 de morţi pe insula Utoya şi şapte morţi în atentatul de lângă sediul Guvernului. Poliţia a explicat că modificarea de bilanţ se datorează situaţiei dificile cu care se confruntă în a strânge informaţii pe insula Utoya, dar a dat asigurări că operaţiunile de căutare continuă. Circa 600 de persoane se aflau pe insulă, majoritatea tineri, în momentul în care Anders Breivik a deschis focul, vineri, la două ore după ce se presupune că a detonat bomba din centrul capitalei. Atacul s-a desfăşurat timp de o oră şi jumătate pe insulă, până când suspectul a putut fi arestat. El a tras nediscriminatoriu şi i-a urmărit pe unii tineri care se refugiaseră pe malurile insulei. Circa 150 de persoane au putut fi salvate în timpul carnagiului, de turiştii şi pescarii aflaţi în zonă.

ANDERS BEHRING BREIVIK, DE 32 DE ANI, VA FI PLASAT ÎN DETENŢIE, OPT SĂPTĂMÂNI, DINTRE CARE PATRU ÎN IZOLARE TOTALĂ.

În timpul audierii de ieri, care a durat 40 de minute, suspectul şi-a recunoscut faptele, fără să pledeze vinovat, explicând că a fost animat de dorinţa de a-şi apăra ţara şi Europa împotriva islamului şi marxismului, a declarat judecătorul Kim Heger, la finalul primei audieri, ce s-a desfăşurat cu uşile închise, aşa cum dorise poliţia. În timpul audierii, Breivik a invocat existenţa altor două celule ale organizaţiei sale. Scopul său a fost nu să ucidă cât mai multe persoane, ci să dea un semnal clar, a mai spus judecătorul. Nu este exclus ca procesul împotriva teroristului să înceapă abia peste un an, deşi instanţa are suficiente probe pentru a-l acuza de comiterea de acte criminale. Agresorul va fi deţinut singur într-o celulă, va avea interdicţie la presă, scrisori şi vizite.

Convoiul care l-a însoţit pe atacator la tribunal a trebuit să-şi facă drum prin mulţimea furioasă care se adunase în faţa instanţei. Oamenii au lovit cu pumnii în geamurile întunecate ale unui Volvo albastru închis, unde se presupunea că se afla teroristul, strigând ”Trădător sângeros!”. Ei au încercat să împiedice trecerea maşinii, care a fost nevoită să stea pe loc preţ de câteva minute, până când poliţia a eliberat drumul.

A avut un angajat în România. Autorul atacurilor de la Oslo, Anders Behring Breivik, îşi crease o companie IT care la un moment dat avea şase angajaţi, inclusiv unul în România, conform unei versiuni a manifestului de 1.518 pagini postat pe Internet de acesta şi intitulat ”2083, o declaraţie europeană de independenţă”.

Breivik pare să aibă o obsesie în legătură cu riscul islamizării Europei, el încercând să realizeze o retrospectivă istorică a problemelor pe care Europa le-a avut cu musulmanii. ”Al doilea val al islamizării a început în secolul XI, cu triburile turce, incluzând regiunile din estul Europei, Anatolia, care a fost leagănul Imperiului Bizantin creştin, Grecia, Serbia, Bulgaria, România. Toate ţările din jurul Mediteranei care erau creştine au devenit parte a imperiului islamic. Vlad Ţepeş, cruciat şi erou al românilor, a fost un geniu al războiului psihologic. Moştenirea sa merită studiată în şcolile de relaţii publice, ştiinţe politice, militare, psihologie socială etc. din epoca modernă”, scrie Breivik în manifestul semnat cu pseudonimul Andrew Berwick. ”Ca orice alt conducător, el avea doi inamici: dezordinea internă sau trădarea şi agresorii islamici externi care îi ameninţau ţara. El a reuşit să-şi învingă inamicii externi, folosind acelaşi nivel de cruzime ca orice alt conducător din vremea sa, dar el era un adevărat maestru al înscenării cruzimii pentru a obţine efectul maxim. El era cel mai mare maestru al imagologiei, cu sute de ani înainte ca această ştiinţă să fie descoperită şi teoretizată”, continuă atacatorul.

BREIVIK PRECIZEAZĂ CĂ ”CEL MAI CELEBRU CRUCIAT AL ROMÂNILOR, VLAD ŢEPEŞ, A TRAS ÎN ŢEAPĂ ZECI DE MII DE INVADATORI MUSULMANI”.

Breivik menţionează şi deportările din Bărăgan, din anii ’50, ale fostului regim comunist, citând un document scris la Timişoara, în 1956, care ar conchide că scopul acţiunilor era purificarea Banatului: alungarea germanilor, sârbilor şi aromânilor. De asemenea, Breivik subliniază că Rusia a vrut să deporteze musulmanii din Europa dar ar fi fost oprită de Marea Britanie şi de alte ţări. Breivik prezintă o listă a partidelor de extremă-dreapta din statele europene, din România menţionând Partidul România Mare şi mişcarea Noua Dreaptă. Sunt menţionate formaţiuni considerate naţionaliste din toată Europa. Spre finalul documentului, Breivik le adresează o recomandare... fraţilor şi surorilor cauzei sale. ”Trebuie să ştiţi că nu sunteţi singuri în această luptă. Avem milioane de susţinători europeni, zeci de mii de fraţi şi surori care ne susţin în totalitate şi sunt gata să lupte de partea noastră împotriva marxismului, multiculturalismului şi atrocităţilor musulmane. Să ştiţi că aveţi fraţi şi surori loiali în toată Europa, Marea Britanie, Rusia, Franţa, Germania, Spania, Italia, Polonia, Austria, Olanda, Suedia, Danemarca, Serbia, Norvegia, Elveţia, Andorra, Armenia, Belarus, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Georgia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, Monaco, Muntenegro, Norvegia, România, San Marino, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Vatican. Chiar şi conservatorii creştini din Moldova şi Albania”, încheie Breivik.

Un fost premier, ţinta atacului. Autorul atacurilor mortale de vineri din Norvegia intenţiona să o ucidă pe Gro Harlem Brundtland, fost prim-ministru norvegian. Brundtland a condus trei Guverne în Norvegia, în anii \'80 şi \'90, fiind adesea supranumită ”mama naţiunii norvegiene”. Ea a rostit un discurs pe insula Utoeya, vineri şi a plecat cu puţin înainte de sosirea lui Breivik.

Fratele vitreg al prinţesei moştenitoare a Norvegiei, Mette-Marit, se numără printre cei care şi-au pierdut viaţa, vineri, pe insula Utoya. Trond Berntsen era ofiţer de poliţie, a anunţat Casa Regală. Berntsen este fiul tatălui vitreg al lui Mette-Marit, care a murit în 2008. Tinerii laburişti din insula Utoeya au fost masacraţi timp de o oră şi jumătate din cauză că barca de intervenţie a poliţiei norvegiene avea motorul blocat, iar forţele speciale s-au deplasat în cele din urmă la bordul unor ambarcaţiuni de agrement.

Şase polonezi, arestaţi la Oslo

Şase cetăţeni polonezi au fost arestaţi la Oslo, în legătură cu dispariţia a două tone de fertilizator care ar fi putut fi folosite la atacurile comise în capitala Norvegiei. Poliţia norvegiană a efectuat un raid într-o zonă industrială din Oslo, arestând şase suspecţi polonezi. Se pare totuşi că cei şase nu au legături directe cu autorul masacrului din Norvegia. Breivik a declarat că a acţionat singur la comiterea atacurilor. Şi poliţia poloneză l-a arestat, ieri, pe proprietarul unei afaceri online care este suspectat că i-a furnizat produse chimice lui Breivik. Bărbatul, a cărui identitate nu a fost divulgată, a fost arestat în oraşul Wroclaw din sud-vestul ţării. Poliţia norvegiană le-a cerut omologilor săi polonezi să deschidă o anchetă, după ce a examinat manifestul lui Breivik.

”Naţiune a ţiganilor”

Teroristul norvegian enumera, printre obiectivele lui, necesitatea înfiinţării unei naţiuni a romilor şi furnizează, în manifestul publicat pe internet, cifre ale prezenţei comunităţilor romilor în Europa. El explică pe scurt originea romilor, arătând că au fost făcuţi sclavi şi folosiţi în campaniile militare împotriva Europei de Est, de către Califatul Otoman. În prezent, sunt circa cinci milioane de romi în lume, scrie autorul atacurilor din Oslo. El dă o listă cu cifre foarte precise ale prezenţei comunităţii rome în ţările europene, făcând trimitere, ca documentare, la două linkuri de pe Wikipedia. Astfel, pe primul loc se situează Spania, cu 650.000 de romi, urmată de România cu 535.140, Franţa cu 500.000, Bulgaria cu 370.908, Ungaria - 205.720, Grecia - 200.000, Rusia - 182.766, Italia - 130.000, Serbia - 108.193, Slovacia - 89.920, Germania - 70 000 şi Macedonia - 57.722.