Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat, marţi, că a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) prelungirea cu nouă luni a termenului până la care România este obligată să ia măsuri pentru a asigura respectarea dreptului la proprietate şi la un proces de durată rezonabilă în cazurile privind retrocedările imobilelor şi terenurilor naţionalizate în timpul regimului comunist. Amintim că, pe 12 octombrie 2010, CEDO a decis ca statul român să ia acesta măsuri în termen de 18 luni. Judecătorii de la Strasbourg au anunţat, la începutul anului 2010, că vor aplica pentru România procedura cauzelor-pilot în ceea ce priveşte plângerile care vizează aceste retrocedări. Una dintre cauzele deciziei a fost faptul că, în ultimii 15 ani, CEDO a avut de soluţionat mii de dosare asemănătoare, iar la momentul respectiv, alte peste 1.000 erau pe rolul instituţiei. În plus, numai în 2009 au fost înregistrate sute de plângeri noi. Lipsa unei predictibilităţi a deciziilor instanţelor din România în aceste dosare, precum şi modificarea legislaţiei şi instabilitatea în acest plan a dus la întârzierea hotărârilor definitive ale judecătorilor, astfel încât, dintre sutele de mii de solicitări de retrocedare, doar câteva mii au fost soluţionate. Acest fapt a dus, potrivit CEDO, la valuri de plângeri depuse de români la Strasbourg, în care se reclamă încălcarea dreptului la proprietate şi a dreptului la un proces de o durată rezonabilă. CEDO a subliniat că legislaţia schimbată des a dus la o practică judiciară inconsistentă în domeniul retrocedărilor, la care s-a adăugat şi absenţa unei limite a compensaţiilor care pot fi acordate. În acest context, Curtea a luat act de faptul că doar o mică parte din cererile de compensare au fost soluţioate, iar plăţile făcute sunt şi mai puţine. Mai mult, lipsa unei limite de timp în care cererile de compensare trebuie soluţionate este un alt punct slab al mecanismului din ţara noastră.