Cetăţenii UE au dreptul la energie sigură şi accesibilă din punct de vedere financiar, au susţinut ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radoslav Sikorski şi comisarul european însărcinat cu Energia, Gunter Oettinger, la summit-ul de la Bruxelles, în cadrul căruia responsabilii UE au discutat despre viitorul energetic al Europei. Politicienii europeni au subliniat faptul că UE nu vrea să le impună ţărilor membre ce fel de surse de energie să exploateze, această decizie rămânând la latitudinea fiecărei ţări, utilizarea resurselor proprii reprezentând un drept fundamental al fiecărui stat din UE.
Summit-ul UE de la Bruxelles a încercat să găsească soluţii pentru reducerea costurilor la energie, cum ar fi identificarea de noi resurse ce ar putea fi exploatate mai eficient, de preferinţă regenerabile, pentru reducerea costurilor la energie. „Summit-ul facturii la energie”, aşa cum a fost supranumită reuniunea, s-a lovit însă de interese naţionale contradictorii, dar şi de presiuni ale industriaşilor care sunt ostili unor noi reglementări. Chestiunea rămâne în discuţie, deoarece UE are cea mai scumpă factură la energie, preţul acesteia fiind aproape de două ori mai mare decât în alte ţări ale lumii, iar creşterea continuă a acestuia este una dintre provocările-cheie la ora actuală.
FACTURI MAI MICI În vremuri de criză, energia ieftină este cheia stimulării economiei şi succesul afacerilor în UE şi pe piaţa mondială. Preţurile la energie au impact direct asupra costurilor, activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi asupra deciziilor strategice ale principalilor actori din industrie. Au un impact negativ şi pe piaţa muncii, deoarece companiile internaţionale au tendinţa să nu mai creeze noi locuri de muncă şi chiar să nu le mai menţină nici pe cele existente în prezent.
Infrastructura energetică reprezintă coloana vertebrală a pieţei interne în creştere. Acesta este motivul pentru care este necesară finalizarea lucrărilor în curs privind definirea proiectelor de infrastructură-cheie pentru a primi finanţare UE în 2014-2020, în toamna acestui an. S-a iniţiat un proiect de creare a coridorului sudic al gazelor ce va permite diversificarea în continuare a surselor de aprovizionare cu gaz. În prezent se aşteaptă decizia autorităţilor azere cu privire la selectarea unui proiect pentru conducta ce va livra gaz către Europa.
SUBVENŢII NEPOTRIVITE Prima reacţie la summit a venit însă din China. Premierul chinez, Li Keqiang, a criticat UE pentru demararea procedurilor anti-dumping lansate împotriva echipamentelor chinezeşti de energie solară şi de telecomunicaţii şi a avertizat că această decizie va dăuna ambelor părţi. Într-un discurs susţinut în Elveţia, Li Keqiang, a declarat că această procedură va afecta consumatorii europeni şi ar putea încuraja protecţionismul comercial. Cele 27 state membre UE au impus taxe anti-dumping pentru importurile de panouri solare fabricate în China pentru a compensa ceea ce ei au numit „subvenţii nepotrivite”. Taxele anti-dumping impuse de UE asupra panourilor solare din China sunt, în medie, de 47%. UE a anunţat şi că va investiga dacă producătorii chinezi de echipamente de telecomunicaţii au primit şi ei un sprijin nepotrivit. China se confruntă că nemulţumiri referitoare la mai multe industrii, de la energie verde la producţia de anvelope. Potrivit plângerilor, companiile chineze beneficiază de un sprijin nepotrivit din partea Guvernului, constând în acces ieftin la împrumuturi, energie şi terenuri.