Consolidarea sistemului bancar va continua, pentru că este din ce în ce mai scump să păstrezi o bancă universală în România, iar, pe termen lung, piaţa nu poate susţine mai mult de patru astfel de instituţii de credit, spune preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen. „Criza a scos la suprafaţă diferenţele dintre bănci. Pe termen lung, ar trebui să fie doar patru. Dacă ne uităm la Germania, Olanda, Austria... câte bănci mari există acolo? La fel se întâmplă şi în pieţele competitive - ai Canon şi Nikon, ai Coca Cola şi Pepsi”, explică van Groningen. El subliniază că, în prezent, dincolo de cererea limitată, băncile îşi restructurează costurile interne şi încearcă să diminueze costul final al creditării, deşi în economie persistă o mulţime de factori externi negativi (insolvenţe, birocraţie, reglementări): „Ambiţia de a fi o bancă universală în România nu mai este fezabilă. De multe ori, costul e atât de mare încât nu are rost să stai aici. Mergi şi investeşti în altă parte”. De aceeaşi părere este şi preşedintele executiv al Alpha Bank, Sergiu Oprescu, care spune că sistemul bancar autohton este suprapopulat şi că o consolidare este inevitabilă. „Totuşi, nu cred că procesul de consolidare se va întâmpla aşa cum se vorbeşte acum, prin introducerea unor bănci străine în România, ci prin private equity (investitori şi fonduri care fac investiţii direct în companii private - n.r.)”, spune Oprescu. În opinia sa, orice instituţie de credit ce are o cotă de piaţă de peste 3% poate desfăşura o activitate sustenabilă. Cum va arăta piaţa bancară în viitor? Ei bine, potrivit bancherilor, vom avea câteva mari bănci universale, care creditează şi persoanele fizice, şi firmele, înconjurate de mai multe bănci de nişă, la fel ca în ţările europene dezvoltate. Poate că atunci se vor da şi credite, nu-i aşa?