Daniel Horodniceanu, procurorul propus şi susţinut de ministrul Justiţiei,  Robert Cazanciuc, a primit, ieri, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, primind cinci voturi "pentru" şi două "împotrivă". Avizul CSM va fi transmis astăzi la Ministerul Justiției și va însoți propunerea ce va fi înaintată de ministrul Cazanciuc președintelui Klaus Iohannis, pentru numirea lui Horodniceanu în funcţia de procuror-şef al DIICOT. În interviul susţinut ieri, procurorul Horodniceanu a spus, într-un mod nu foarte coerent, că trebuie îmbunătăţită imaginea DIICOT şi readusă încrederea în procurori. „Echipa care va conduce DIICOT este important să readucă spiritul acestei structuri de până acum. Trebuie readusă încrederea în rândul efectivelor de procurori. Este importantă specializarea procurorilor. Este foarte important ca procurorul-şef să se poată sprijini pe procurorii-şefi de servicii", a spus el. În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze. Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri. Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară (IJ), Horodniceanu a spus că procurorul-şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care el ar fi primul sesizat, şi nu IJ.

Reamintim că funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

În momentul în care a fost propus pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, s-a ţinut cont de faptul că Daniel Horodniceanu are o vechime de 16 ani în funcţia de procuror, iar şase ani a ocupat funcţii de conducere. De asemenea, experienţa managerială anterioară a fost un criteriu important în alegerea sa, Horodniceanu ocupând funcţia de procuror-șef al DIICOT Iași în perioada iunie 2006 - iunie 2009, respectiv în perioada iunie 2012 - 2015.

Procurorul Daniel Horodniceanu este formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii în probleme de etică și deontologie profesională a magistratului, formator în domeniul ascultării copilului în cadrul procedurilor judiciare, precum și în domeniul protecției victimelor infracțiunilor de violență și trafic de persoane.

Potrivit MJ, el a participat la numeroase forme de pregătire profesională organizate în țară și în străinătate. Horodniceanu a absolvit cursuri postuniversitare în domeniul dreptului penal, al eticii și deontologiei profesionale a magistraților, protecției victimelor infracțiunilor de violență și trafic de persoane, infracționalității informatice, consolidării capacității sistemului judiciar din România de a face față noilor provocări legislative și instituționale. El este autor al unor articole de specialitate juridică.

Potrivit proiectului de management al procurorului Daniel Horodniceanu, între obiectivele pe care şi le asumă se află şi "readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat şi o diminuare a dorinţei de performanţă a procurorilor". Horodniceanu face, astfel, referire la arestarea Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT. De asemenea, magistratul arată, în documentul citat, că doreşte să se "reîncarce responsabilizarea fiecărui procuror" în ceea ce priveşte actele şi activităţile desfăşurate, dar şi readucerea spiritului de echipă, "caracteristic structurii". "Crearea unui proiect serios şi convingător, pe termen mediu, de cooptare în cadrul structurii a poliţiştilor de poliţie judiciară, proiect în care trebuie antrenat Ministerul Justiţiei, prin specialiştii săi; implementarea de către procurorul-şef al DIICOT a principiilor specializării procurorilor şi continuităţii în desfăşurarea activităţii" sunt alte două obiective majore asumate de Daniel Horodniceanu. Procurorul Daniel Horodniceanu a identificat, în proiectul de management, şi mai multe riscuri la care este expusă DIICOT. Astfel, el aminteşte, în primul rând, de scurgerile de informaţii din dosare. De asemenea, procurorul susţine că un alt risc la care este expusă instituţia constă în interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta poliţişti şi magistraţi. Creşterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalităţii organizate, lipsa de protecţie fizică a procurorilor şi campaniile de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor sunt alte trei riscuri cu care se confruntă structura din Ministerul Public.

Daniel Constantin Horodniceanu este unul dintre cei mai cunoscuți procurori ieșeni, DIICOT Iaşi remarcându-se, sub conducerea sa, prin numărul foarte mare de arestări și percheziții care au dus la destructurarea unor rețele de contrabandă de tutun de la granița României cu Republica Moldova.

Horodniceanu, care va împlini 41 de ani pe 26 mai, și-a început activitatea profesională în anul 1998, pe postul de consilier juridic la Consiliul Județean Iași, unde a stat din august până în decembrie, din luna ianuarie a anului următor intrând pe postul de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni. Acesta a stat aproape un an și jumătate la Fălticeani, trecând apoi prin posturi similare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani și la Iași. În noiembrie 2005, a devenit procuror al DIICOT - Biroul Teritorial Iași, fiind numit șef al acestei instituţii în 2006, pentru trei ani, până în 2009. Atunci, a revenit timp de trei ani pe postul de procuror al Serviciului Teritorial Iași al DIICOT, iar din 2012 conduce din nou acest serviciu ca procuror-șef. În toți anii de activitate la Ministerul Public, în evaluările periodice, acesta a obținut calificativul de "foarte bine". Este specializat, printre altele, în audierea copiilor în procedurile judiciare și în combaterea și înțelegerea fenomenului traficului de femei în Europa.