De Ziua pacientului european, marcată pe 12 martie 2012, Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR) a organizat o masă rotundă cu tema Drepturile şi obligaţiile pacienţilor în contextul unui sistem de sănătate centrat pe pacient, acţiune la care au participat reprezentanţi ai ONG-urilor din sănătate, membri APCR cât şi invitaţi, reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ai Comisiilor de Sănătate din Parlamentul României, ai producătorilor de medicamente şi ai mass-media. În urma acestei întâlniri „au fost identificate o serie de puncte sensibile ale sistemului sanitar şi s-au făcut propuneri pentru găsirea unor soluţii sustenabile şi eligibile rezolvării acestor probleme”. Astfel, s-a subliniat că avem un sistem de sănătate în care nu sunt respectate drepturile şi nevoile pacientului, iar nivelul serviciilor medicale lasă de dorit. Şi asta în contextul în care vorbim de un sistem fără medicamente care fac parte din protocoalele de tratament ale bolilor cronice, compensarea graduală a medicamentelor în funcţie de venit, asigurarea (achiziţia) medicamentelor din sursa unică. De asemenea, se consideră că se creează un monopol al importatorului care în unele cazuri afectează buna aprovizionare cu medicamente. S-a vorbit, totodată, de limitarea accesului pacienţilor la anumite proceduri medicale şi tratamente din cauza listelor de aşteptare. Tot la puncte slabe au fost trecute: neactualizarea periodică a listelor de medicamente compensate şi gratuite, ultima fiind făcută acum cinci ani; lipsa celor mai ieftine medicamente din farmacii în baza cărora s-a calculat preţul de referinţă al medicamentelor gratuite şi compensate; actualizarea preţurilor listelor de medicamente gratuite şi compensate în conformitate cu cele existente în farmacii şi nu cele doar înregistrate, dar inexistente fizic. Finanţarea a fost un alt punct important dezbătut. De fapt este vorba despre subfinanţarea sistemului şi proasta gestionare, dar şi despre lipsa de transparenţă în colectarea şi alocarea fondurilor CNAS, a fondurilor din taxa pe viciu, taxa de clowback şi alte fonduri care au ca destinaţie fondul de sănătate.

ÎN OPINIA PARTICIPANŢILOR LA ACŢIUNE, ÎN ROMÂNIA NU EXISTĂ POLITICI DE SĂNĂTATE COERENTE

Astfel, se cere deblocarea posturilor pentru rezolvarea problemei personalului medical, încheierea de contracte civile cu medicii pentru asigurarea unor servicii de calitate în unităţile sanitare, înfiinţarea Oficiului pentru Protecţia Pacientului (OPP) aflat sub control parlamentar, ca reprezentant al societăţii civile şi sprijinirea asociaţiilor de pacienţi. Organizatorii spun că OPP-ul trebuie să aibă rolul de instituţie independentă care să se asigure de transparenţa modului cum se cheltuiesc banii publici pe servicii medicale şi medicamente, cum sunt respectate drepturile pacienţilor, cât şi rol consultativ în cazul în care se fac propuneri de modificare legislativă în domeniul sănătăţii. De asemenea, oficiul trebuie să răspundă şi de controlul eficient al sistemului de sănătate astfel încât să fie evitate abuzurile. Nu în ultimul rând, extrem de importantă este participarea activă cu drept de vot a societăţii civile la deciziile ce se iau în domeniul sanitar prin numirea de reprezentanţi ai ONG-urilor în Comisiile Ministerului Sănătăţii, Consiliile Directoare ale spitalelor şi clinicilor finanţate din fonduri publice. Reprezentanţii pacienţilor cer prezenţa reprezentanţilor ONG-urilor în comisiile care stabilesc pachetul minim de servicii medicale. Nu în ultimul, ei critică inexistenţa unor campanii eficiente de prevenţie, informare şi educare, astfel că cer realizarea reţelelor de facilitatori în care MS, în parteneriat cu ONG-urile, să realizeze campanii de informare şi prevenţie. Totodată, reprezentanţii pacienţilor spun că necunoaşterea pachetului minim de servicii medicale cât şi lipsa informaţiilor privind bolile cronice, numărul pacienţilor şi a nevoilor lor reale duc la alocarea ineficientă a fondurilor şi lasă deschisă posibilitatea săvârşirii diverselor abuzuri. Ei cer trecerea CNAS sub control parlamentar, pentru depolitizarea instituţiei şi creşterea transparenţei prin care sunt decontate serviciile medicale cât şi cheltuite fondurile publice, iar spitalele să rămână în proprietatea statului, privatizarea lor va duce la limitarea accesului bolnavilor cronici. Este importantă realizarea registrelor de pacienţi pentru o mai bună cunoaştere a patologiilor şi nevoilor pacienţilor precum şi finanţarea corectă pe bază de date statistice şi nu pe baza istoricului. Cât priveşte reforma, reprezentanţii APCR spun că asigurările private de sănătate nu sunt sustenabile din cauza nivelului scăzut de trai. „Vrem ca societatea civilă să devină un partener real al autorităţilor publice, nu doar prin sesizarea problemelor, ci prin propunerea de soluţii şi implicarea activă în implementarea acelor măsuri care să respecte drepturilor pacienţilor din România la sănătate şi viaţă”, a precizat preşedintele APCR, Cezar Irimia.