ACUZAŢII GRAVE Băncile olandeze ING şi ABN AMRO au ajutat la crearea a zeci de companii offshore în paradisuri fiscale, afirmă cotidianul “Trouw”, fără a se pronunţa cu privire la legalitatea acestei practici. Cele două bănci au înregistrat zeci de companii, pentru clienţii lor, în Insulele Virgine britanice, Insulele Cook şi Insula Labuan din Malaezia, se arată în ancheta jurnalistică mondială condusă de consorţiul independent de jurnalism de investigaţie ICIJ, cu sediul la Washington. ABN Amro şi ING au reacţionat afirmând că nu au cooperat niciodată în vederea unei evaziuni fiscale.

ING ar fi creat mai multe întreprinderi pentru miliardarul indonezian Eddy William Katuari, familia sa şi partenerii săi comerciali. Nu este totuşi clar dacă aceste societăţi au fost utilizate pentru a evita impozitele indoneziene. S-au găsit numele a 21 de foşti şi actuali membri ai consiliului de administraţie al ING în documentele a două firme fiduciare specializate în fondarea şi gestiunea de societăţi implantate în paradisuri fiscale pentru companii internaţionale şi persoane fizice bogate. ING a dat asigurări că nu are nicio dovadă că cei 21 de membri foşti sau actuali ai consiliului său de administraţie numiţi în dosarele anchetei sunt implicaţi personal în tranzacţii. Banca dă asigurări, de asemenea, că autorităţile locale cer uneori înscrierea membrilor consiliului în filialele locale.

O anchetă jurnalistică mondială a făcut publice, săptămâna trecută, numele unor personalităţi aparent legate de companii offshore în paradisuri fiscale. Şi trezorierul preşedintelui francez, Francois Hollande, în timpul campaniei prezidenţiale din 2012, Jean-Jacques Augier, este menţionat în studiul ICIJ. Cotidianul francez “Le Monde” a dezvăluit în ediţia de sâmbătă că băncile franceze BNP Paribas şi Credit Agricole au ajutat la crearea de societăţi offshore în paradisuri fiscale, în anii 1990 şi 2000, prin intermediul unor filiale cu sediul îndeosebi în Asia.

SCHIMBARE DE VIZIUNE Pentru a se feri de practici ilegale şi pentru a scăpa de presiunea Fiscului din Germania, banca elveţiană Credit Suisse şi-a informat clienţii germani că va întrerupe colaborarea cu ei, dacă nu vor prezenta dovezi că sumele pe care le deţin în conturi au fost declarate în mod legal. Băncile elveţiene încearcă să îmbunătăţească relaţiile cu toate guvernele străine, pe fondul disputelor din ultimii ani privind secretul bancar. Noua politică a Credit Suisse vizează deocamdată toate conturile deţinute de clienţii germani, care trebuie să ateste, cu documente bancare sau certificate fiscale, că fondurile deţinute au fost taxate conform legii.

Şi banca elveţiană UBS a cerut clienţilor germani să îşi regularizeze poziţiile, a afirmat ieri un reprezentant al instituţiei de credit. Ziarul “Tages Anzeiger” a titrat că şi clienţii germani ai băncii Julius Baer au fost contactaţi pentru a prezenta dovezi că banii deţinuţi în Elveţia au fost declaraţi către autorităţile fiscale. Băncile elveţiene au fost, prin tradiţie, o importantă destinaţie offshore pentru persoanele care au dorit să-şi ferească veniturile de atenţia fiscului, datorită legii secretului bancar, respectată cu sfinţenie în Elveţia. Guvernele din SUA, Marea Britanie şi Europa de Vest au desfăşurat, în ultimii ani, campanii pentru identificarea cetăţenilor care au venituri ascunse în Elveţia şi taxarea acestor averi. Guvernul elveţian a fost nevoit în cele din urmă să cedeze, încheind tratate cu mai multe state, precum SUA şi Germania, prin care se angajează ca băncile să nu mai ajute cetăţenii acestor ţări să evite plata taxelor. Parlamentul german a blocat, anul trecut, tratatul cu Elveţia.

Evaziunea fiscală şi evitarea plăţii taxelor prin exploatarea neajunsurilor legislaţiei în domeniu a devenit o problemă tot mai intens politizată la nivel mondial. Spre exemplu, săptămâna trecută, fostul ministru francez al Bugetului Jerome Cahuzac a devenit subiectul unei investigaţii de spălare de bani şi evaziune fiscală, în urma unor acuzaţii că a ascuns fonduri în Elveţia şi Singapore. Procurorii francezi au cerut ajutorul autorităţilor elveţiene în această investigaţie. Biroul procurorului general din Geneva a anunţat că va pune la dispoziţia autorităţilor franceze documente legate de relaţiile lui Jerome Cahuzac cu băncile elveţiene. Procurorul general a precizat că fostul ministru deţine un cont bancar în Elveţia din 1992, fără a face alte precizări.