Potrivit unui comunicat semnat de preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, cu privire la dezbaterea publică vizând modificarea Constituţiei, confiscarea averilor dobândite ilicit poate şi trebuie să fie prevăzută constituţional pentru a garanta interesul general al societăţii româneşti, dar şi interesul individual al persoanelor care şi-au dobândit în mod licit averea. Dumbravă susţine că magistraţii au îndatorirea de a proteja statul de drept, iar CSM, garant al independenţei justiţiei, trebuie să vegheze la modul cum sunt protejate drepturile şi libertăţile omului şi să atragă atenţia asupra iniţiativelor care pot suprima sau limita garanţiile acestora. Potrivit Consiliului, Constituţia comunistă nu prevedea nicio garanţie, iar experienţa anilor de dictatură comunistă au demonstrat că, fără garanţii constituţionale, dreptul de proprietate privată poate fi supus sistematic unui control abuziv şi represiv.

• REVIZUIREA CONSTITUŢIEI, OPORTUNĂ • CSM admite că în cei peste 20 de ani de după Revoluţia din 1989 au fost numeroase cazuri în care dobândirea proprietăţii a avut la bază, cel puţin aparent, ilicitul. „Acest ilicit, dacă este dovedit, trebuie drastic şi sever sancţionat. Este necesar ca limitele garanţiilor să fie prevăzute chiar în Constituţia României şi textul trebuie completat cu excepţia în care atunci când, pe baza unui proces finalizat printr-o hotărâre judecătorească, se demonstrează caracterul ilicit, averea sau partea din avere, inclusiv cea provenită din valorificarea bunurilor dobândite prin săvârşirea infracţiunii, se confiscă”, a adăugat Horaţius Dumbravă în comunicat. CSM apreciază ca iniţiativa de revizuire a Constituţiei este o oportunitate importantă pentru societatea românească de-a lua în discuţie şi alte soluţii menite să întărească constituţional statul de drept. „Pot fi adoptate astfel de soluţii, cum ar fi, de exemplu, depolitizarea numirii judecătorilor la Curtea Constituţională şi trecerea acestei importante autorităţi constituţionale în sfera autorităţii judecătoreşti, întărirea statutului constituţional al procurorilor şi extinderea iniţiativei legislative către CSM în legătură cu actele normative vizând justiţia şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, se arată în încheierea comunicatului.