Aviaţia militară franceză a efectuat, vineri dimineaţă, primele raiduri aeriene asupra unor poziţii ale grupului terorist sunnit Stat Islamic, în Irak, distrugând un depozit logistic al organizaţiei insurgente. Operaţiunile vor continua în zilele următoare. Preşedintele Franţei, François Hollande, a autorizat, joi, raiduri aeriene în Irak, împotriva poziţiilor grupului terorist Stat Islamic, dând asigurări că nu vor fi trimise trupe la sol şi că aviaţia franceză nu va efectua bombardamente în Siria. Totodată, Hollande a afirmat joi că ”Franţa nu plăteşte răscumpărări şi nu face schimburi de prizonieri pentru a obţine eliberarea unor francezi ţinuţi ostatici în lume”. Această declaraţie intervine în contextul în care, potrivit presei americane, preşedintele Barack Obama şi-a exprimat recent iritarea, acuzând Franţa şi alte ţări că finanţează grupări extremiste prin plata unor răscumpărări. Şeful de stat francez a fost întrebat despre metodele folosite de Franţa pentru a obţine eliberarea unor ostatici, în contextul în care doi prizonieri americani şi unul britanic au fost recent decapitaţi de răpitorii lor din Statul Islamic. În SUA, aceste execuţii nu au determinat administraţia Obama să renunţe la principiul de a nu oferi bani pentru răscumpărarea ostaticilor. Hollande a amintit că un francez, Serge Lazarevic, este în continuare reţinut în Mali, în Sahel, iar un altul a murit - Philippe Verdon. El a evocat ulterior soarta a patru jurnalişti francezi eliberaţi în aprilie, după zece luni de detenţie în Siria. Grupul terorist Stat Islamic (SI/SIIS/SIIL) ocupă vaste regiuni din estul Siriei şi din nord-vestul Irakului, unde a instituit un califat islamic. Gruparea teroristă sunnită a decapitat doi cetăţeni americani şi un britanic și mai deține un număr neprecizat de ostatici.

FRONTIERE DESCHISE Turcia şi-a deschis, vineri, frontiera, permiţând intrarea pe teritoriul său a câteva sute de kurzi sirieni care s-au refugiat din calea înaintării jihadiştilor în nord-estul Siriei. Sute de persoane s-au adunat începând de joi la frontiera Turciei, care iniţial a refuzat să primească refugiaţi, preferând să le ofere asistenţă pe teritoriul sirian. Câteva sute de persoane, în principal femei, bătrâni şi copii, intrau pe teritoriul Turciei sub privirea atentă a forţelor de securitate şi camerelor televiziunilor, potrivit unei transmisiuni în direct a postului CNN Türk. Persoanele strămutate, care purtau în spate puţine obiecte pe care le-au luat în grabă din gospodării, arătau foarte obosite, iar o femeie a leşinat la intrarea pe teritoriul turc, primind îngrijiri de la echipaje sanitare trimise la faţa locului. Militari turci şi kurzi din Turcia, care au membri din familie printre persoanele strămutate, ajutau refugiaţii să treacă frontiera, oferindu-le apă şi hrană.

Forţele de securitate turce au folosit, vineri dimineaţa, gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, pe teritoriul turc, pentru a dispersa aproximativ 100 de manifestanţi care protestau faţă de refuzul iniţial de a-i primi pe refugiaţi al autorităţilor de la Ankara. Timp de 24 de ore, Turcia a refuzat să primească persoane deplasate, al căror număr total a atins 3.000, adunate de-a lungul sârmei ghimpate care desparte cele două ţări, în apropiere de localitatea turcească Dikmetas, în sud-estul ţării. Aceşti refugiaţi au început joi să părăsească sectorul localităţii Ain al-Arab (Kobani în kurdă), încercuită de combatanţi din gruparea Statul Islamic (SI) care au preluat controlul asupra mai multor oraşe din zonă.