Aviaţia militară turcă a bombardat, joi, poziţii deţinute în nordul Irakului de rebelii kurzi din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), a anunţat amata turcă. Raidurile, descrise drept intensive, au fost efectuate începînd cu ora 11.00 (12.00, ora României) şi au vizat 16 ţinte situate în regiunea Hakurk. Operaţiunea s-a încheiat cu succes, potrivit oficialilor turci. Ultimul raid aerian efectuat de arrmata turcă în nordul Irakului a avut loc la 11 mai. Armata turcă nu a oferit detalii privind numărul victimelor în rîndul rebelilor kurzi, subliniind că “o grijă extremă a fost acordată, ca de obicei, pentru a nu afecta populaţia locală kurdă”. Ankara a bombardat, în repetate rînduri, începînd cu luna decembrie, nordul Irakului, unde s-ar afla 2.000 de rebeli kurzi.

Tot în nordul Irakului, ieri a fost comise două atentate sinucigaşe, în provincia Ninive, acolo unde armata irakiană a iniţiat o ofensivă împortiva al-Qaida. Atacurile s-au soldat cu cel puţin 20 morţi şi 42 de răniţi. Potrivit surselor medicale şi celor de securitate, 17 persoane au murit după ce un atacator sinucigaş a detonat vesta cu explozibili pe care o purta, într-un centru de recrutare a poliţiştilor şi membrilor serviciilor de securitate din Sinjar, în vestul provinciei, în apropiere de frontiera cu Siria. Aproximativ 30 de persoane au fost rănite în explozia deosebit de puternică. Anterior, trei persoane, dintre care doi poliţişti, au fost ucise şi alte 12 rănite într-un alt atentat sinucigaş, cu maşină-capcană, care a vizat o patrulă de poliţie din Mosul. Sprijinită de forţele americane, armata irakiană a iniţiat, la 14 mai, o ofensivă amplă la Mosul, la 370 de kilometri nord de Bagdad, împotriva unei ramuri irakiene a grupării teroriste al-Qaida, extrem de activă în regiune. Capitala provinciei Ninive, Mosul, care numără 1,5 milioane de locuitori sunniţi, şiiţi, creştini şi kurzi, a fost considerată de Comandamentul american drept centrul acţiunilor partizanilor lui Osama ben Laden.

Între timp, Irakul şi-a reiterat apelul faţă de creditorii străini de anula o datorie totală de circa 60 de miliarde de dolari şi a cerut anularea plăţilor compensatorii impuse după invadarea Kuweitului de către Saddam Husein. Premierul irakian, Nuri al-Maliki, a făcut apelul la Stockholm, în cadrul unei conferinţe internaţionale pe tema Irakului şi a planului de cinci ani de reconstrucţie a statului. “Irakul nu este o ţară săracă. Dispune de resurse materiale şi umane foarte mari, dar datoriile Irakului, pe care le-am moştenit de la dictator, subminează procesul de reconstrucţie”, a declarat Maliki. Circa 66,5 miliarde din datoria externă de 120,2 miliarde de dolari a Irakului au fost şterse, potrivit estimărilor Departamentului de Stat american. Peste jumătate din această sumă revine statelor arabe din Golful Persic. Irakul insistă pe sistarea plăţilor compensatorii de miliarde de dolari pe care le achită pentru invazia Kuwaitului de către Saddam, în 1990. În prezent, statul este obligat că plătească cinci procente din veniturile petroliere, care anul acesta se ridică la 3,5 miliarde de dolari. Al-Maliki a făcut un apel similar în cadrul unei conferinţe din Kuwait, în aprilie, Irakul menţionînd că, în timp ce numeroşi creditori străini ai săi anulează datoriile, vecinii arabi nu fac la fel.

Conferinţa de la Stockholm este prima revizuire anuală a pactului internaţional cu Irakul semnat în staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh, anul trecut, conform căruia statul trebuie să implementeze reformele, în schimbul unui sprijin internaţional mai mare. În deschiderea conferinţei, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a felicitat Irakul pentru progresele remarcabile în realizarea obiectivelor economice, politice şi de securitate stabilite în conferinţa de anul trecut. În timp ce securitatea a crescut în Irak, progresele politice au fost mult mai lente de la declanşarea operaţiunilor americane în 2003, reconcilierea naţională fiind în continuare dominată de tensiuni între şiiţi şi sunniţi.