Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, pledează pentru o întărire a cooperării între ţările membre în domeniul apărării şi susţine necesitatea ca UE să dispună de mai multe capacităţi care să-i permită să intervină în conflicte şi situaţii de criză, potrivit unui raport publicat ieri, la Bruxelles. Documentul, care prevede o revizuire profundă a politicii comune de securitate şi apărare, va servi ca bază de discuţii la viitoarea reuniune a şefilor de stat şi de guvern consacrată acestei problematici, din luna decembrie. ”UE are nevoie să-şi protejeze interesele şi să-şi promoveze valorile şi trebuie să fie capabilă să acţioneze ca furnizor de securitate atât în vecinătatea sa, cât şi la nivel internaţional”, a subliniat Ashton într-un comunicat, arătând că, ”pentru a fi credibilă, UE are nevoie de capacităţi şi o puternică bază industrială”.

În documentul difuzat ieri, diplomata britanică cere rezultate concrete la reuniunea din decembrie, începând cu afirmarea unui angajament clar de cooperare în domeniul apărării, pentru dezvoltarea capacităţilor militare ce lipsesc Europei şi o impulsionare a intervenţiei rapide a UE. Bruxelles-ul susţine importanţa creşterii coordonării între statele membre în materie de cheltuieli alocate apărării, în condiţiile reducerilor drastice operate de statele membre în ultimii ani, în acest domeniu. ”Situaţia nu poate continua astfel”, a declarat, ieri, o sursă comunitară, arătând că ţările se opun încă unei coordonări europene în privinţa planificării militare. UE consideră, de asemenea, o prioritate pentru statele membre, în special după intervenţia mai multor ţări europene în Libia, să se doteze cu o serie de capacităţi, precum aparate de alimentare în zbor, sateliţi de comunicaţii, transport aerian şi drone, între altele. Totodată, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate subliniază necesitatea îmbunătăţirii capacităţii de reacţie a UE în cazul crizelor şi conflictelor, în special prin desfăşurarea rapidă de misiuni atât civile, cât şi militare. De asemenea, şefa diplomaţiei europene solicită măsuri menite să faciliteze folosirea grupurilor de luptă ale UE (Battlegroups), unităţi militare de intervenţie rapidă care, deşi aprobate cu greu de blocul comunitar, nu sunt folosite.

Raportul cere, în acelaşi timp, elaborarea unei viziuni pe termen lung în materie de politică externă şi de apărare şi subliniază că este important să se evite ca dificultăţile economice să slăbească potenţialul european de reacţie la provocările în materie de securitate.