Avioane militare NATO vor survola România şi Polonia pentru operaţiuni de recunoaştere în cadrul crizei din Ucraina, a anunţat, ieri, Alianţa Nord-Atlantică. ”Consiliul Nord-Atlantic a decis trimiterea unor zboruri de recunoaştere AWACS deasupra Poloniei şi României”, a declarat un oficial NATO. ”Aceste zboruri vor spori capacitatea de supraveghere a situaţiei din Ucraina şi vor avea loc doar deasupra teritoriului ţărilor NATO”, precizează oficialul citat. Avioanele cu tehnologie AWACS pot supraveghea spaţiul aerian pe o rază mai largă decât radarele amplasate la sol.

ÎMPUŞCĂTURI RUSEŞTI LA O BAZĂ DIN CRIMEEA Forţele ruse au deschis focul într-o bază militară din Crimeea, ieri, încercând să o ocupe. Potrivit Interfax, nicio persoană nu a fost rănită. Duminică, o forţă armată pro-rusă purtând uniforme militare fără însemne a ocupat un alt aeroport militar din Crimeea. Grupul de 80 de bărbaţi înarmaţi, sprijiniţi de 50 de civili, a blocat intrarea în aeroportul din apropierea satului Saki şi a stabilit posturi de mitralieră pe pista de aterizare. Grupul de civili înarmaţi cu bastoane şi bâte a încercat să pătrundă în terminalul de control al aeroportului. Forţele ruse au ocupat puncte strategice din Crimeea, controlând acum inclusiv aeroportul militar din Belbek şi principalul aeroport civil din Simferopol, fără vărsare de sânge, după răsturnarea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici la 21 februarie, după trei luni de revoltă împotriva conducerii sale. Mai multe incidente au avut loc cu forţele ucrainene, la instalaţii militare, dar ucrainenii nu au opus rezistenţă armată. Forţele ruse îşi consolidează controlul asupra Crimeei. Potrivit grănicerilor ucraineni, 60 de camioane militare au pătruns în peninsulă pe cale terestră sau maritimă. Ministrul britanic de Externe a avertizat că Europa se va confrunta cu pericolul unui conflict armat dacă forţele ruseşti ajung în estul Ucrainei. Alerta a fost dată oricum. În următoarele zile, SUA vor trimite în Polonia 12 avioane de luptă F-16, după ce în Lituania au ajuns deja patru aparate F-15, pentru a întări supravegherea spațiului aerian baltic.

Protestele şi violenţele au continuat în Ucraina. În oraşul Lugansk, din est, oamenii care s-au adunat pentru a protesta faţă de pericolul destrămării ţării au fost atacaţi de militanţii pro-ruşi. Demonstranţii au trecut de cordoanele de poliţişti şi au preluat controlul asupra sediului administraţiei locale, unde cazacii şi militanţii pro-ruşi i-au atacat cu bâte şi bice pe participanţii la un protest paşnic faţă de Moscova. Atmosfera a fost tensionată şi la Doneţk, oraş din estul rusofon al ţării, unde peste 10.000 de oameni au cerut convocarea unui referendum pentru alipirea la Rusia. La Kiev, manifestanţilor li s-a adresat fostul magnat rus Mihail Hodorkovski, care a făcut zece ani de închisoare pentru că l-a înfruntat pe Vladimir Putin. ”Propaganda rusă minte, ca de obicei. Nu sunt fascişti sau nazişti aici. Aici sunt oameni normali. Sunt oameni frumoşi care luptă pentru libertatea lor”, a spus Mihail Hodorkosvki.

OFERTĂ RUSĂ Moscova este dispusă să ofere 1,1 miliarde de ruble (790 de milioane de euro) provinciei autonome Crimeea, în care urmează să aibă loc un referendum privind alipirea sa la Rusia, a anunţat duminică, la Simferopol, un parlamentar rus, Pavel Dorohin, vicepreşedintele Comisiei pentru Industrie din cadrul Camerei Inferioare a Parlamentului rus (Duma de Stat). Rusia a avut întotdeauna interese economice importante în Crimeea. Flota rusă la Marea Neagră are baza în portul Sevastopol, potrivit unui acord cu Kievul, care prevede închirierea acestuia până în 2035, în schimbul unei reduceri cu 30% a preţului gazelor naturale ruseşti.

Ieri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat că Rusia le va face propuneri occidentalilor pentru rezolvarea crizei din Ucraina. ”Am pregătit propriile noastre propuneri. Ele vizează readucerea situaţiei în cadrul dreptului internaţional, ţinând cont de interesele tuturor ucrainenilor, fără excepţie”, a declarat Lavrov, după o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin. Precizând că propunerile transmise de secretarul de Stat american, John Kerry, nu au mulţumit Moscova, Serghei Lavrov a părut să excludă principiul unui grup de contact cerut de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele american, Barack Obama. Rusia a refuzat categoric, până în prezent, să recunoască orice legitimitate a noilor lideri pro-occidentali ai Ucrainei, aduşi la putere, de trei luni, de manifestaţii care au condus la fuga din ţară a preşedintelui Viktor Ianukovici. Ea a subliniat că îl consideră pe Ianukovici preşedinte legitim, trimiţându-i pe occidentali la un acord semnat la 21 februarie, la Kiev, care prevedea o ieşire din criză negociată cu un guvern provizoriu şi noi alegeri. Occidentalii, în frunte cu SUA şi Germania, i-au cerut preşedintelui rus să accepte crearea unui grup de contact pentru a rezolva criza din Ucraina.

SPRIJIN FBI Agenţi FBI lucrează la Kiev pentru a ajuta ucrainenii să ancheteze corupţia din timpul regimului preşedintelui Viktor Ianukovici, a declarat, ieri, ambasadorul SUA la Kiev, Geoffrey Pyatt. ”Avem în Ucraina experţi FBI, ai Departamentului Justiţiei şi Trezoreriei, pentru a ajuta anchetatorii ucraineni să dezvăluie infracţiunile financiare comise de precedentul regim şi să vadă ce se poate face pentru recuperarea unora dintre active”, a adăugat el.

PREOCUPĂRI UE este îngrijorată de absenţa semnelor în vederea detensionării crizei din Ucraina şi a consolidării acţiunilor militare ruse în Crimeea, a declarat, ieri, Maia Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton. Aceasta a subliniat că UE susţine în continuare că o soluţie la această criză trebuie să fie găsită printr-un dialog între Ucraina şi Rusia. Liderii UE au cerut Rusiei, la summitul extraordinar de săptămâna trecută, să iniţieze, în cel mai scurt timp, un proces în vederea detensionării situaţiei, ameninţând că, în caz contrar, vor fi implicaţii grave asupra relaţiilor UE - Rusia, iar Moscova va fi vizată de sancţiuni din ce în ce mai dure. Pe de altă parte, premierul polonez, Donald Tusk, a declarat ieri că ”dependenţa Germaniei de gazul rusesc constituie o ameninţare pentru suveranitatea Europei”. El s-a pronunţat pentru o anumită revizuire a politicii energetice a UE.

Preşedintele SUA, Barack Obama, a vorbit la telefon cu omologul său chinez, Xi Jinping, duminică seara, despre situaţia din Ucraina. Cei doi lideri şi-au afirmat interesul comun pentru găsirea unei soluţii paşnice la criza dintre Rusia şi Ucraina. China, aliat al Rusiei şi membru permanent, ca şi aceasta, al Consiliului de Securitate al ONU, lasă deseori bucuroasă mână liberă Rusiei asupra unor dosare precum conflictul sirian. Criza ucraineană reprezintă, totuşi, o dilemă pentru Beijing, pentru că s-a văzut prins între susţinerea obişnuită acordată Moscovei şi opoziţia sa tradiţională faţă de orice intervenţie militară într-o ţară terţă.

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit din nou, ieri, pe tema crizei din Ucraina. Reuniunea informală a început la 22.00, ora României, şi a fost convocată la solicitarea Ucrainei. Aceasta este a cincea reuniune a Consiliului de Securitate ONU în zece zile.