Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a respins, ieri, solicitarea Comisiei de apărare de a aviza pe fond proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Avizul de fond la acest proiect de lege va fi dat de Comisia de muncă a Camerei, care va aduna modificările care vor fi propuse de celelalte comisii, inclusiv de cea de apărare. De altfel, Comisia de muncă a trimis o scrisoare a conducerii Camerei, în care a arătat că în cazul în care şi Comisia de apărare ar da aviz de fond la proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice s-ar crea \"un precedent şi o discriminare\" faţă de celelalte comisii. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată cu dezbaterea acestui proiect de lege. Reprezentanţi ai MApN, MAI, SRI, SPP, STS şi SIE intenţionează să propună o serie de amendamente la Legea privind sistemul unitar de pensii publice, în cazul în care nu va fi menţinut, în ceea ce priveşte aceste categorii, sistemul actual, reglementat prin Legile 164/2001 şi 179/2004. Intenţia este de a menţine actualul sistem de pensii pentru militari şi poliţişti fie în mod distinct, prin aplicarea în continuare a Legilor 164/2001 şi 179/2004, fie prin iniţierea unui proiect de lege care să reglementeze unitar pensiile militare de stat şi pensiile de stat ale poliţiştilor, fie prin introducerea unui capitol distinct privind pensiile de stat ale militarilor şi poliţiştilor în actualul proiect normativ. Surse oficiale au declarat, în 13 martie, că, în situaţia în care nu se acceptă propunerea menţinerii sistemului de pensii militare de stat şi a pensiilor de stat pentru poliţişti, vor fi formulate şi susţinute o serie de amendamente la proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii. Unul dintre amendamentele care ar putea fi introduse vizează modificarea articolului 54 din proiectul de lege, astfel încât, în cazul cadrelor militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, vârsta standard de pensionare să fie de 55 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, faţă de 60, cât este prevăzut în proiectul în forma actuală. Concomitent va fi propusă reducerea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, precum şi reducerea stagiului complet de cotizare la 25 de ani.

Un alt amendament avut în vedere vizează modificarea articolului 100, litera c. Potrivit proiectului actual, acesta prevede că persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective cu 50% şi ar urma să fie majorat la 100%. De asemenea, este vizată modificarea articolului 172 (2) din proiectul de lege, astfel încât cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru perioadele în care au desfăşurat activitate în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale să beneficieze de majorarea punctajelor anuale realizate în perioadele respective, în funcţie de anul ieşirii la pensie, în procentaj diferit în funcţie de anul ieşirii la pensie. Astfel, pentru 2011, majorarea de punctaj anual realizat în sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se propune a fi de 50%, pentru 2012 - 47%, 2013 - 44%, 2014 - 41%, 2015 - 38%, 2016 - 35%, 2017 - 32%, 2018 - 29%, 2019 - 26%, 2020 - 23%, 2021 - 20%, 2022 - 17%, 2023 - 14%, 2024 - 11%, 2025 - 8%.