Un avocat de 41 de ani, din Bacău, s-a trezit pus într-o situație care l-a revoltat peste măsură și care l-a determinat să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după ce nu a reușit să-și găsească dreptatea în România. Alexandru Pruteanu s-a plâns că i-au fost interceptate convorbirile telefonice şi nu a putut contesta măsura şi nici nu a putut solicita ca înregistrările să fie distruse. Avocatul a susținut, în reclamația făcută la CEDO, că evenimentele au avut loc în perioada 2004-2005, pe vremea când reprezenta în fața legii o femeie care era asociată la o firmă suspectată de înșelăciune. În același dosar erau anchetați sora ei și iubitul acesteia, care fugiseră din Bacău și erau căutați de autorități. Pentru că nu aveau niciun indiciu, oamenii legii au decis să pună sub urmărire telefonul femeii, în speranța că vor reuși să afle unde se ascund cei doi fugari. Pe 24 septembrie 2004, Tribunalul Bacău a admis cererea procurorilor să intercepteze convorbirile telefonice ale suspectei timp de 30 de zile. Astfel, de pe 27 septembrie 2004 până pe 27 octombrie 2004, Serviciul de Investigare a Fraudelor a înregistrat, printre altele, și 12 discuţii ale femeii cu avocatul Pruteanu. Ulterior, pe 21 martie 2005, Tribunalul Bacău a decis că înregistrările erau relevante în speţă şi a dispus punerea acestora sub sigiliu.

            CONTESTAȚIE RESPINSĂ În momentul în care a aflat, avocatul a contestat hotărârea instanței. El a susținut că discuţiile aveau caracter profesional şi că, potrivit Codului Civil, convorbirile profesionale între un avocat şi client nu puteau fi folosite ca probă în procedura penală. În apărarea sa, Pruteanu a invocat o decizie din 29 martie 2005 a Tribunalului Bacău. Totodată, el a argumentat că interceptarea convorbirilor clientei sale, care nu era urmărită penal, nu era justificată. Alexandru Pruteanu a cerut Curţii de Apel Bacău să dispună distrugerea înregistrărilor şi transcrierilor, dar cererea i-a fost respinsă. În aceste condiții, avocatul băcăuan s-a adresat CEDO, invocând articolul 8 - dreptul la viaţă privată şi de familie - din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. După ani întregi de judecată, el a avut câștig de cauză.

            DAUNE... PARȚIALE Magistrații de la CEDO au considerat că în acest caz, deşi prin ingerinţa autorităţii publice în exercitarea dreptului la viaţă privată se urmărea aflarea adevărului, aceasta a fost disproporţionată în raport cu scopul său şi nu a fost exercitat un "control eficient" asupra sa pentru a o limita la ceea ce este "necesar într-o societate democratică". Deși i-au dat dreptate, reprezentanții CEDO nu i-au acordat lui Pruteanu toate daunele morale solicitate. El a cerut 40.000 de euro cu titlu de prejudiciu material, pe care l-ar fi suferit pierzând posibilitatea a reprezenta clienţi în afaceri judiciare, şi 10.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral. Avocatul a mai pretins şi 3.000 de euro pentru cheltuieli judiciare în ţară şi la CEDO, dar nu a depus documente justificative decât pentru 50 de euro. Curtea a decis ca avocatul să fie despăgubit de statul român cu 4.500 de euro, cu titlul de prejudiciu moral, şi să i se plătească şi cei 50 de euro pentru cheltuielile judiciare.