Majoritatea italienilor nu sînt complet de acord cu decretul-lege adoptat de Guvernul de la Roma, care le acordă prefecţilor dreptul de a expulza cetăţeni europeni, potrivit unui sondaj realizat pe blogul ministrului italian al Mediului Alfonso Pecoraro Scanio, membru al Partidului Ecologist. Întrebaţi dacă li se pare corect ca Guvernul să împuternicească prefecţii să expulzeze cetăţenii străini, doar 9% dintre italieni au răspuns nu. Majoritatea (48%) consideră că ar trebui ca autorităţile să găsească o altă metodă pentru a rezolva problema securităţii din oraşele italiene, implicînd şi comunitatea străină din Italia. 43% dintre cei întrebaţi sînt de părere că decizia de a atribui prefecţilor această prerogativă este corectă. Decretul de expulzare a cetăţenilor comunitari, adoptat miercuri de consiliul de miniştri italian convocat în şedinţă extraordinară nu conţine nimic în plus faţă de măsurile existente în proiectul de lege discutat marţea trecută. Atribuie prefecţilor puterea de a-i expulza pe cetăţenii comunitari, cum sînt românii, din raţiuni de siguranţă publică.

Decretul întîmpină şi opoziţia Uniunii Camerelor Penale Italiene (UCPI) - asociaţie de avocaţi din Peninsulă, care a protestat. Asociaţia care s-a reunit de urgenţă vorbeşte despre “o grea spirală a autorităţii, care nu serveşte la obţinerea siguranţei pentru cetăţeni, ci serveşte doar pentru a crea o perdea de fum pentru a masca incapacitatea de gestionare a teritoriului şi a comunităţilor sociale”. La rîndul său, Franco Frattini, comisarul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, a declarat vineri că Italia ar fi putut împiedica venirea necontrolată a imigranţilor români dacă ar fi aplicat o directivă europeană adoptată în 2006. Comisia Europeană va studia impactul şi concordanţa decretului-lege privind expulzarea cetăţenilor comunitari care reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei publice cu norma europeană. Directiva europeană prevede ca cetăţenii comunitari care nu au mijloace de subzistenţă pe teritoriul unui stat membru să poată fi expulzaţi în ţara de origine, iar aceasta are obligaţia de a-i primi.

Potrivit decretului-lege italian, cetăţenii UE şi familiile lor care au obţinut drept de şedere permanent pot fi îndepărtaţi de pe teritoriul statului din motive grave de ordine publică sau de siguranţă publică. Cetăţenii UE care au locuit pe teritoriul Italiei în ultimii zece ani sau care sînt minori pot face obiectul expulzărilor. Deciziile de îndepărtare din motive de ordine publică sau de siguranţă a statului sînt semnate de ministrul de Interne şi sînt traduse într-o limbă pe care să o înţeleagă persoană vizată sau în engleză. Termenul pentru părăsirea teritoriului naţional, menţionat în notificare, nu poate fi mai scurt de o lună de la data comunicării, cu excepţia cazurilor de urgenţă dovedită. Dacă cetăţeanul european sau un membru al familiei sale îndepărtat este identificat în Italia după expirarea termenului acordat pentru a părăsi ţara şi nu a prezentat certificatul consulatului, este condamnat la una pînă la şase luni de detenţie şi amendat cu 200 pînă la 2000 de euro.

În ciuda controverselor pe care le ridică, prefectul din Milano, Gian Valerio Lombardi, a şi semnat vineri primele patru decizii de îndepărtare a unor români de pe teritoriul Italiei, la scurt timp după intrarea în vigoare a decretului. Astfel, primii 100 de români expulzaţi ar putea fi trimişi înapoi în România încă din noaptea de vineri spre sîmbătă. Românii din Spania au fost indignaţi de hotărîrea Guvernului italian legată de expulzarea cetăţenilor comunitari, pentru că nu se face o distincţie clară între români şi cetăţenii de etnie rromă la nivel de opinie publică, dar s-au declarat de acord că infractorii trebuie pedepsiţi şi că toată lumea trebuie să respecte legea, potrivit Asociaţiei Romania de la Madrid.

Ancheta merge mai departe

Giovanna Reggiani, de 47 de ani, a fost bătută cu picioarele, jefuită şi abandonată într-un şanţ dintr-o periferie întunecoasă a Romei de un tînăr român de etnie rromă, de 24 de ani, identificat drept Nicolae Romulus Mailat. Victima a încetat din viaţă miercuri. Ancheta a prevăzut pentru vineri un nou interogatoriu al presupusului agresor acuzat de omucidere involuntară şi efectuarea autopsiei victimei. Nicolae Mailat continuă să recunoască doar jaful şi a negat acuzaţia de omucidere. Între timp, în baraca din Tor di Quinto unde locuia Mailat au loc noi verificări şi o nouă inspecţie la care au participat agenţi ai poliţiei statului din echipa mobilă şi experţi legişti. Noile investigaţii au fost dispuse de Ministerul de Interne. Totodată, anchetatorii au dat în urmărire un bărbat suspectat că ar fi fost complicele românului. Ceea ce i-a convins pe anchetatori să urmeze pista existenţei unui eventual complice al lui Mailat a fost mărturia unui şofer de autobuz, alertat de o româncă ce trăia în aceeaşi tabără şi care a observat că Mailat o ţinea în spate pe Giovanna Reggianni.

Poliţia italiană a descoperit muniţii şi aproximativ 30 de kilograme de haşiş şi marijuana într-o altă tabără de rromi din Altamura. Autorităţile, care au arestat o femeie, au lansat o anchetă pentru a identifica cine a ascuns muniţia şi drogurile. Pe de altă parte, sindicatul poliţiştilor italieni a cerut scuze cetăţenilor italieni, iar vicesecretarul naţional al organizaţiei, Roberto Boni, a criticat o creştere a ratei infracţionalităţii din ţară din cauza imigraţiei necontrolate.