Înfiinţat în urmă cu aproape patru ani, la Deva, printr-o controversată şi aprig contestată hotărîre judecătorească, Baroul "Constituţional" condus de Pompiliu Bota continuă să fie "mărul discordiei" din justiţie, tolerarea sa de către unele instituţii ale statului ameninţînd să conducă la declanşarea unui nou scandal de proporţii. În cursul acestui an, barourile legale şi tradiţionale, constituite în Uniunea Naţională a Avocaţilor din România, au solicitat Ministerului Justiţiei să scoată în afara legii entitatea "paralelă" a lui Bota, susţinînd că aceasta funcţionează ilegal. La începutul lunii octombrie, Uniunea Naţională a Barourilor a declanşat chiar o grevă generală, în unele zone din ţară, activitatea de la instanţe fiind pur şi simplu paralizată, după ce avocaţii instituţiei tradiţionale au refuzat să mai acorde asistenţă juridică în dosarele în care apărarea era obligatorie. Conflictul a fost, în cele din urmă, dezamorsat, după ce procurorul general Laura Codruţa Kovesi, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii au făcut greviştilor mai multe promisiuni, anunţînd că se vor implica în rezolvarea crizei şi lăsînd să se înţeleagă că nu vor mai tolera existenţa acestui barou constituţional condus de Bota. A trecut aproape o lună de zile de la acele promisiuni şi situaţia nu s-a schimbat aproape deloc, reprezentanţii statului neluînd nicio decizie radicală în ceea ce priveşte Baroul Constituţional.

Această atitudine, în continuare tolerantă, a autorităţilor a făcut ca scandalul să reizbucnească, zilele trecute, avocaţii ameninţînd, din nou, cu greva. Astfel, sîmbătă, la Bucureşti, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) a decis să reia acţiunile de protest, considerînd că fenomenul avocaturii clandestine nu a fost în niciun fel eradicat, aşa cum se stabilise în urma negocierilor. Cu unanimitate de voturi, Consiliul a hotărît ca de luni să fie suspendată activitatea la completele de judecată ai căror magistraţi au arătat toleranţă faţă de reprezentanţii Baroului "Constituţional", permiţîndu-le acestora să intre în diverse dosare şi chiar să ofere asistenţă juridică. Avocaţii baroului tradiţional vor avea acelaşi comportament şi în ceea ce îi priveşte pe poliţiştii care instrumentează diverse dosare şi care în trecut le-au permis "avocaţilor intruşi" să acorde asistenţă din oficiu unor învinuiţi. Mai mult, UNBR a ameninţat că dacă fenomenul avocaturii clandestine nu va fi stopat pînă la sfîrşitul acestui an, de la 15 ianuarie 2007 va declanşa o nouă grevă generală, suspendînd asistenţa juridică în absolut toate cauzele, indiferent de gravitatea acestora sau de sectorul din care fac acestea parte, penal, civil sau comercial. La Consiliul UNBR organizat sîmbătă în capitală au participat şi reprezentanţii Baroului Constanţa, printre aceştia numărîndu-se şi decanul Ionel Haşotti, cel care deţine şi funcţia de vice-preşedinte al Uniunii. Trebuie spus că la Constanţa, "greva" din octombrie a fost una "de catifea", în sensul că acţiunile de protest au fost mult mai cuminţi decît cele din alte zone ale ţării. Astfel, s-a acordat asistenţă la toate dosarele din civil şi comercial, precum şi la majoritatea celor din penal, cu precădere la cauzele care vizau infracţiuni grave. În timpul grevei "progresive" de la Constanţa, singurii care nu au beneficiat de apărare în dosarele penale au fost inculpaţii din cauze simple, precum furturile. La acea vreme, cei din Baroul Constanţa şi-au motivat "cuminţenia", afirmînd că la malul Mării Negre, fenomenul avocaturii clandestine este aproape inexistent. Întrucît instanţele constănţene au tranşat de mult timp această problemă, împiedicîndu-i pe constituţionali să pledeze, este foarte probabil ca acţiunile de protest care vor fi demarate pe 20 noiembrie, să se înscrie în acelaşi registru "cuminte", ca şi pînă acum.