România avea obligaţia legală de a împiedica actele de tortură comise de CIA, iar acum trebuie să contribuie la aflarea adevărului, afirmă avocatul lui Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit suspectat de terorism, deţinut în prezent la penitenciarul american Guantanamo Bay. Amrit Singh, avocatul lui Adb al-Rahim al-Nashiri, afirmă că raportul Senatului american privind practicile CIA confirmă suspiciunile privind actele de tortură la care clientul său ar fi fost supus pe teritoriul României. Potrivit site-ului TodayOnline.com, "autorităţile din România sunt obligate să recunoască adevărul - acela că a existat o închisoare secretă a CIA pe teritoriul naţional", a spus Singh. Pe 17 septembrie 2013, fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş a fost audiat la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martor, în dosarul în care Muhammad al-Nashiri a reclamat presupusa deţinere a sa într-o închisoare CIA din România. În mai 2012, avocatul sauditului suspectat de terorism a înaintat în numele acestuia o plângere penală procurorului general al României, în care reclama detenţia secretă, rele tratamente aplicate clientului său, precum şi procedura de extrădare. În august 2012, Open Society Justice Initiative (Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă) a depus o reclamaţie în numele lui Abd al Rahim al-Nashiri împotriva României la CEDO. Abd al Rahim al-Nashiri, acuzat de implicare în atacul asupra navei militare „USS Cole“ (comis în anul 2000, în Yemen), este deţinut în prezent la penitenciarul american Guantanamo Bay.

Potrivit procurorului general al României, Tiberiu Nițu, dosarul privind posibila existență a închisorilor CIA în România "este în curs de soluționare la Secția de Urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție", a spus Nițu. El a mai declarat ieri că, "dat fiind specificul cauzei, acestea sunt singurele date pe care vi le pot oferi".

Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existenţa unui centru secret de detenţie al CIA în România, în cadrul programului Agenţiei Centrale de Informaţii de "extrădări extraordinare" vizând suspecţi de terorism. În decembrie 2011, organizaţia Amnesty International a cerut României să redeschidă investigaţia privind centrul de detenţie al CIA, după ce presa internaţională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în Bucureşti. În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete "independente, imparţiale, detaliate şi eficiente" privind implicarea României în programul închisorilor CIA. În replică, premierul Victor Ponta a declarat că autorităţile române vor studia rezoluţia PE şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional. "Sincer, nu ştiu despre ce închisori este vorba şi, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcţia de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis şi vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internaţional", spunea Victor Ponta în octombrie 2013.

Senatul american a prezentat, pe 9 decembrie 2014, versiunea publică a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode "brutale", de multe ori "ineficiente", pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute. CIA nu informase Departamentul de Stat despre existenţa închisorii din România, situaţie pe care ambasadorul Michael Guest a catalogat-o "inacceptabilă", autorităţile de la Bucureşti cerând în 2006 închiderea centrului de detenţie, rezultă din interpretarea datelor cuprinse în raportul Senatului SUA.

Versiunea publică a raportului elaborat de Comisia senatorială de Informaţii a secretizat o serie de date, inclusiv numele ţărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de „Washington Post“, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este "BLACK" ("NEGRU"). Polonia are culoarea "albastru", Lituania - "violet", iar Thailanda - "verde". Pornind de la această informaţie, din document ar rezulta că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituţie decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari.

CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca "inacceptabilă" această situaţie, cerând clarificări şi asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. "În august 2003, ambasadorul american în ţara... a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituţia are cunoştinţă de existenţa centrului de detenţie şi de potenţialul impact asupra politicilor în relaţia cu Administraţia ţării-gazdă (România - n.r.). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil şi că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de stat (Colin Powell - n. red), nu fusese informat despre existenţa închisorii CIA în această ţară. Catalogând drept „inacceptabilă“ atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puţin de către consilierul prezidenţial american pentru Securitatea naţională prin care să fie descrise atribuţiile programului, inclusiv o poziţie din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale şi drepturile omului (...)", menţionează raportul. În această situaţie, sediul central al CIA a cerut intervenţia adjunctului secretarului de stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. "Richard Armitage a cerut CIA să îi ţină pe el şi pe secretarul de stat informaţi, pentru a nu fi luaţi pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare", subliniază raportul. În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicaţii privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. "Richard Armitage a făcut din nou afirmaţii vehemente, reproşând CIA că el şi secretarul de stat au fost ţinuţi în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Naţională privind programul CIA. (...) Armitage a emis dubii privind eficienţa şi valoarea informaţiilor obţinute prin programul CIA", precizează raportul.

În aprilie 2005, şeful închisorii CIA din România a trimis un e-mail în care exprima preocupări privind calitatea personalului trimis la unitatea de detenţie şi asupra programului CIA în general, rezultă din raport. În 2006, "după publicarea unui articol în „Washington Post“, ...ţara ... a cerut închiderea în câteva ore a Centrului de detenţie NEGRU. CIA a transferat în scurt timp restul deţinuţilor aflaţi în acest centru", menţionează raportul. Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul 3 în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare „USS Cole“.

MAE: „Nu deținem probe privind închisorile CIA în România”

Autorităție române nu dețin probe referitoare la centre de detenție ale CIA sau acțiuni de privare de libertate întreprinse de Agenție pe teritoriul național, dar nu pot ignora "alegațiile" aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora, a precizat, marți seara, MAE. "Documentul făcut public de Senatul SUA nu conţine referiri la România. Autorităţile române nu deţin niciun fel de probe din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenţie ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism. De asemenea, nu au fost obţinute până în prezent dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate, pe teritoriul României, în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi", se arată într-un comunicat MAE remis presei. Ministerul de Externe reamintește că a fost instituită o Comisie de anchetă de către Senatul României în decembrie 2005 și raportul acesteia, adoptat de Senat în 2008, a stabilit că "nu au fost identificate elemente privind existenţa unor baze secrete americane, centre de detenţie sau zboruri neautorizate ale CIA destinate transportului sau detenţiei unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism". MAE mai precizează că, deși România nu este menţionată în rezumatul făcut public al Raportului Congresului SUA, autorităţile române "nu pot face abstracţie de perpetuarea, în continuare, în spaţiul public, a unor alegaţii care o incriminează, autorităţile române competente manifestând toată disponibilitatea pentru elucidarea acestora". "În acest sens, este relevant faptul că o anchetă judiciară a fost deja declanşată şi este în derulare. Autorităţile competente întreprind toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestei cauze, cu deplina respectare a principiilor statului de drept şi drepturilor omului", susține MAE.

Potrivit comunicatului, România, stat membru al UE şi al NATO, parte la Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (New York, 1984), "se disociază şi respinge vehement astfel de practici, indiferent de circumstanţe". "Aceasta este politica sa oficială ca stat şi, în acelaşi timp, politica clară, fără echivoc şi compromisuri în materie de drepturile omului a UE, pe care România o susţine şi o practică fără rezerve", se mai arată în comunicat. Pe de altă parte, MAE apreciază "transparenţa fără precedent" de care a dat dovadă Congresul SUA prin publicarea Rezumatului Executiv al Raportului Comitetului pentru Informaţii al Senatului SUA cu privire la programul de interogare şi detenţie al CIA, subliniind că actuala Administraţie de la Washington a pus oficial capăt programului de detenţie şi interogare incriminat în Raport, la instalarea sa în funcţie.