Biroul Teritorial Piteşti al Avocatului Poporului (AP) a desfăşurat o anchetă la Spitalul de Pediatrie Piteşti şi la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Argeş, concluziile verificărilor arătând că la nivelul DSP Argeş a existat o lipsă de comunicare cu celelalte instituţii. Potrivit Biroului Teritorial Piteşti al AP, încă din 9 februarie, Spitalul de Pediatrie Piteşti a informat telefonic DSP Argeş despre cazurile de boli digestive acute care au fost înregistrate în Centrul de Primiri Urgenţe al respectivei unităţi spitaliceşti, precum şi despre cele internate în această unitate. DSP Argeş a acţionat însă, arată Biroul Teritorial Piteşti al AP, abia în 11 februarie pentru stabilirea etiologiei, depistarea surselor de infecţie şi a încercat documentarea căilor de transmitere. ”Unităţile spitaliceşti la care s-au înregistrat cazurile respective - inclusiv Spitalul de Pediatrie Piteşti - nu aveau obligaţii privind confirmarea diagnosticelor pe cale de laborator. DSP Argeş avea obligaţia legală să solicite începând cu 10 februarie sprijinul instituţiilor vizate indirect (...) şi, mai ales, implicarea Ministerului Sănătăţii (MS) pentru confirmarea/infirmarea diagnosticelor în laboratoarele Institutului „Cantacuzino“, aflat în subordinea ministerului”, se arată în concluziile Biroului Teritorial Piteşti al AP, scrie Agerpres. În plus, nu a fost elaborat un plan de intervenţie a reţelei sanitare în situaţii de urgenţă. ”Până la 18 februarie, DSP Argeş nu a oferit Instituţiei Prefectului judeţului Argeş şi nici MS informaţiile suficiente pentru a se decide dacă sunt constituite condiţiile legale pentru instituirea unor măsuri de răspuns rapid la alerta precoce. Prin compartimentul de epidemiologie avea obligaţia să colecteze datele de la asistenţa medicală primară, să le coreleze cu informaţiile privind confirmarea/infirmarea cazurilor provenite de la spitalul/secţia de boli infecţioase, pentru ca, apoi, să evalueze dacă s-a produs atingerea pragului de alertă. Măsurile avute în vedere sunt exclusiv de natură sanitară, pentru a preveni răspândirea bolii sau contaminării, şi nicidecum măsuri de legislaţie sau securitate (Ordin 883/2005). Instituirea pragului de alertă ar fi impus transmiterea imediată către Institutul de Sănătate Publică a documentului „Raport preliminar de alertă epidemiologică“, ce conţine următoarele informaţii: localizarea evenimentului; motivul alertei; nr. de persoane afectate; descriere clinică (frecvenţă şi ponderi); status curent al cazurilor (ponderi); situaţia managementului cazurilor - câţi trimişi spre elucidarea diagnosticului, câţi investigaţi şi trataţi la domiciliu. (...) Din documentele care ne-au fost prezentate a rezultat că până la data de 23 februarie nu a existat nicio solicitare din partea DSP Argeş privind o statistică a cazurilor de boli digestive anterioare datei de 30 ianuarie (pentru comparare în vederea instituirii pragului de alertă precoce)”, se arată în concluziile Biroului Teritorial Piteşti al AP. ”În concordanţă cu prevederile legale, AP va analiza constatările anchetei şi va concluziona în ceea ce priveşte recomandările pe care le va face”, a declarat Mihaela Stănciulescu, expert coordonator la Biroul Teritorial Piteşti - Instituţia AP.