Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat ieri că un plan pentru un armistiţiu în estul separatist al Ucrainei urmează să fie semnat astăzi, la Minsk, şi că NATO îi susţine pe membrii săi care sunt pregătiţi să furnizeze asistenţă militară Ucrainei. Grupul de contact format din reprezentanţi ai Kievului, Moscovei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va avea o reuniune în capitala belarusă, astăzi, la care vor participa şi rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei. De altfel, liderii separatişti s-au declarat pregătiţi să ordone o încetare a focului, în cazul unui acord asupra unui plan de pace, astăzi, la Minsk, potrivit unei declaraţii postate ieri pe site-ul lor oficial.

Deocamdată, ieri, Rusia a lansat noi manevre militare în apropiere de granița cu Ucraina, acestea reunind forțe ale apărării antiaeriene și aviației, precum și unități ale Flotei ruse în Marea Caspică. Exercițiile au început pe poligoanele Ashuluk și Kapustin Yar (regiunea Astrahan). În timpul acestor exerciții, trupele Districtului militar Sud se vor antrena pentru a riposta la un atac aerian și balistic surpriză lansat de un potențial inamic și vor proceda la tiruri de instrucție cu rachete de ultimă generație S-400 Triumph, a precizat Ministerul Apărării. Forțele apărării antiaeriene vor utiliza sisteme de rachetă sol-aer Panțîr-S1, Buk-M1, Tor-M1 și Tunguska. Aviația va participa la exerciții cu avioane de vânătoare Su-27, Su-24M, Su-25 și elicoptere Mi-28N, Mi-35 și Mi-8. În ultimele luni, mai multe manevre militare au avut loc în diferite regiuni ale Rusiei, acestea provocând de fiecare dată îngrijorări din partea Occidentului în contextul situației din Ucraina, îngrijorări calificate de Moscova drept ridicole.

PROBLEMA MINORITĂȚILOR Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat ieri că ”sud-estul Ucrainei este cel mai fierbinte punct al crizei ucrainene, însă nu trebuie uitate alte regiunii ale ţării, unde etnicii maghiari, români, polonezi întâmpină probleme, care sunt discutate în Europa, dar nu cu voce tare”. Afirmația a fost făcută de Lavrov la întâlnirea cu preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, Ilkka Kanerva, relatează agenţia Itar-Tass, în pagina electronică. Pe de altă parte, Lavrov a declarat că planul de pace pentru reglementarea conflictului propus de preşedintele rus, Vladimir Putin, ar trebui să fie luat în considerare la Kiev, Doneţk şi Lugansk. "Nu renunţăm. Preşedintele Vladimir Putin a făcut personal eforturi uriaşe, împreună cu preşedintele ucrainean, pentru găsirea unor modalităţi de cooperare care să permită încheierea rapidă a confruntărilor din estul Ucrainei şi să asigure începerea procesului de negocieri politice”, a explicat şeful diplomaţiei de la Moscova. Putin a propus, miercuri, un plan de reglementare a conflictului în şapte puncte. ”Noi vom fi pregătiţi alături de OSCE, în cadrul grupului de contact, să ajutăm părţile aflate în conflict să progreseze în vederea stabilizării situaţiei”, a mai spus Lavrov, exprimând îndoieli privind sinceritatea Bruxellesului şi Washingtonului în legătură cu criza ucraineană.

Ministrul rus de Externe a mai făcut recent declaraţii cu privire la etnicii români şi maghiari din Ucraina. La 27 august, Lavrov a pledat pentru o Ucraină în care comunitatea rusofonă, etnicii români şi maghiari să poată convieţui în pace şi să le fie respectate drepturile.

NEÎNCREDERE Ieri, la Newport, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a arătat că nu s-a lăsat păcălit de planul de pace formulat de Președinția rusă. Criza din Ucraina, unde Rusia este acuzată de occidentali că trimite soldaţi să lupte alături de separatişti, a dominat dezbaterile în prima zi a summitului NATO. O primă reuniune între preşedintele ucrainean şi liderii american, german, britanic, francez şi italian a avut loc ieri spre prânz, la Newport. După-amiază, o comisie NATO - Ucraina, la care au participat cei 28 de şefi de stat ai Alianţei şi Poroşenko, a demonstrat solidaritatea occidentală cu această ţară.

PACE CONTRA NAVĂ MISTRAL?! Condiţiile pentru ca Franţa să livreze Rusiei nava de război Mistral sunt un armistiţiu în vigoare şi un acord în vederea încheierii conflictului dintre ucraineni şi ruşi, a anunţat, ieri, Ministerul francez de Externe. Preşedinţia franceză a anunţat, miercuri, suspendarea livrării primei nave Mistral, dintre cele două achiziţionate de Moscova de la Paris, pe motiv că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru această livrare. Potrivit unor surse apropiate dosarului, în pofida suspendării livrării navei de război Mistral, construirea sa continuă deocamdată.

Vânzarea către Rusia a celor două nave Mistral, încheiată în iunie 2011, a fost evaluată la aproximativ 1,2 miliarde de euro de Guvernul francez aflat în funcţie în acel moment. Prima navă a fost numită „Vladivostok“, iar cea de-a doua urmează să fie numită „Sevastopol“, de la numele portului din Crimeea, peninsula ucraineană anexată în cursul acestui an de Rusia. Navele Mistral sunt nave de război polivalente, capabile să transporte elicoptere şi tancuri. Mistral sunt navele de război de cele mai mari dimensiuni ale Franţei, după portavioanele Charles de Gaulle.