Prefectul Dănuţ Culeţu a trimis nu mai puţin decît şase notificări Consiliului Local (CL) Fîntînele, prin care solicită anularea mai multor hotărîri. Întrunit săptămîna trecută în şedinţă extraodinară, CL Fîntînele a hotărît să rezolve în instanţă litigiul cu Prefectura, considerînd nejustificate acuzaţiile prefectului. Toată tevatura a pornit de la un teren pe care Primăria Cogealac l-a predat, la începutul lui 2005, printr-un proces verbal, Primăriei Mihai Viteazu, fără a avea însă vreun temei legal, actele lovindu-se de nulitate. Nici Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) nu a sesizat neregulile, procedînd la intabularea terenului în domeniul privat al localităţii Mihai Viteazu, a cărei administraţie locală a vîndut terenul, la rîndul ei, către SC Romwind International SRL. După înfiinţarea comunei Fîntînele, care s-a dezlipit din comuna Cogealac, la mijlocul anului 2005, conform legislaţiei, trebuia să se facă un protocol de predare – primire, lucru care s-a întîmplat la începutul anului trecut. Predarea, de către Primăria Cogealac, şi primirea, de către Primăria Fîntînele, au fost făcute printr-un acord în care, printr-o “eroare” de dactilografiere, s-a scris că se dă din administrarea Primăriei Cogealac în administrarea Primăriei Fîntînele o suprafaţă de 371,19 ha teren agricol cu destinaţie islaz, suprafaţă în care erau cuprinse şi terenurile care fuseseră date cu numai un an în urmă Primăriei Mihai Viteazu. Prin urmare, Primăria Cogealac a predat o suprafaţă de teren către două primării. “Eu revendic această suprafaţă pentru că este a comunei Fîntînele, lucru recunoscut şi de primarul din Cogealac. Eu nu am ştiut la momentul respectiv că acest act de dare în administare poate fi considerat nul şi l-am vîndut, la rîndul meu, unei firme care urma să construiască acolo o centrală eoliană“, a declarat primarul comunei Fîntînele, Gheorghe Popescu. Cu toate că a ieşit la iveală trocul dintre Primăriile Cogealac şi Mihai Viteazu, potrivit afirmaţiilor lui Gheorghe Popescu, primarul din Mihai Viteazu nu recunoaşte nimic şi dă vina pe fostul secretar al Primăriei. În opinia primarului din Fîntînele însă, OCPI este singurul vinovat pentru aceste nereguli: “Cred că OCPI este singurul vinovat, pentru că ar fi trebuit să remedieze problema la momentul respectiv, însă ei au mers mai departe şi au făcut intabularea terenului“.

Primăria Fîntînele trage ponoasele administraţiei locale din Cogealac

Revenind la notificările Prefecturii, prima a vizat o hotărîre a CL din 25 august 2006, prefectul acuzînd Primăria Fîntînele că şi-ar fi însuşit domeniul privat. “Acest lucru s-a făcut însă printr-o eroare a Primăriei Cogealac, în momentul cedării păşunii şi terenului neproductiv. Primăria Cogealac a scris că se dă din administrarea sa în administrarea Primăriei Fîntînele, astfel că noi nu sîntem proprietari pe acel teren, ci doar îl administrăm. Prin urmare, nu avem drept de proprietate. Dar CL nu poate administra un teren pe care nu îl are în proprietate. Acest lucru înseamnă însă că Legea 67 este lovită de nulitate printr-un acord încheiat între două localităţi. Cineva nu vrea să ne dea dreptul de a utiliza acest teren. Dacă terenul nu este în patrimoniul Primăriei Fîntînele, înseamnă că noi nu avem niciun metru de teren pe raza localităţii“, a spus Popescu. El a adăugat că terenul pus în discuţie, unde nu se poate cultiva, întrucît este stîncos, este destinat islazului. În alte patru notificări, emise în aceeaşi zi, de 27 decembrie 2006, odată cu prima notificare, Prefectura acuză administraţia locală că nu a făcut retrocedările în temeiul Legii 1/2000, modificată şi completată prin Legea 247/2005, cerînd anularea Hotărîrilor de Consiliu Local (HCL) 28, 29 şi 34/2006. Dacă ţinem cont că aceste notificări au fost făcute în aceeaşi zi în care Prefectura anula dreptul de proprietate a unei suprafeţe consistente din domeniul privat al comunei, atunci ne permitem să întrebăm pe ce suprafeţe ar fi putut Comisia locală de fond funciar să-i pună în posesie pe despăgubiţi, dacă la Fîntînele nu există teren agricol. Cu atît mai mult, terenul la care face referire prefectul Culeţu este stîncos şi nu poate fi retrocedat solicitanţilor. “Nimeni nu vrea teren în acele zone. Toate cele 49 de dosare pe care le avem de rezolvat sînt pentru terenuri arabile, nicidecum pentru islaz. În plus, nu putem să renunţăm la islazul comunei“, a declarat Popescu. În notificările remise comunei Fîntînele, prefectul vorbeşte despre terenurile care “aparţin domeniului privat al comunei Fîntînele“, lucru contestat de reprezentantul Guvernului în teritoriu în aceeaşi zi. Ultima notificare primită de către primarul din Fîntînele vizează revocarea HCL 43/2006, prin care administraţia locală interzice amplasarea de centrale eoliene pe parcelele de teren neproductiv, din care s-au vîndut loturi, pentru a se proteja investiţia iniţială. Hotărîrea a fost luată de consilieri în condiţiile în care aprox. 60% din populaţia comunei beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, privind persoanele persecutate din motive etnice. Acestea beneficiază de scutire de la plata taxelor şi impozitelor, motiv pentru care bugetul local are serios de suferit. Popescu susţine că a sesizat Prefectura în legătură cu acest neajuns financiar, dar că de fiecare dată i s-a răspuns că nu există o bază legală prin care să beneficieze de alte fonduri care să suplimenteze pierderile cauzate de beneficiarii Legii nr. 189/2000. Dacă pînă anul trecut sumele alocate administraţiilor locale se calculau în funcţie de numărul populaţiei şi suprafaţa de teren totală aferentă localităţii, de anul acesta se iau în calcul numărul populaţiei şi suprafaţa de teren intravilan. În aceste condiţii, unităţile administrative cu mai multe localităţi arondate au de cîştigat, pe cînd cele compacte pierd destul de mulţi bani, situaţie cu care se confruntă şi administraţia locală din Fîntînele.

Peste 4.000 de documente înregistrate la Prefectură pe… 27 decembrie?!

Vorbind despre notificările remise de către Prefectură Primăriei Fîntînele, ceea ce atrage atenţia este numărul de înregistrare dat actelor de instituţia prefectului. Fie din neatenţie sau neglijenţă, fie pentru că aşa se lucrează în Prefectură, se constată că într-o singură zi, de la Prefectură au fost trimise cinci notificări, dintre care două cîte două au acelaşi număr de înregistrare, în condiţiile în care subiectele sînt diferite. Un exemplu în acest sens este notificarea cu nr. 9419/27.12.2006, număr cu care au fost redactate două notificări. Una dintre ele solicită revocarea HCL nr 27/2006, privind însuşirea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al comunei Fîntînele, iar cea de-a doua, revocarea HCL 28/2006, privind aprobarea vînzării prin licitaţie publică a unor terenuri aflate în extravilanul comunei Fîntînele şi care fac parte din domeniul privat al acesteia şi realizarea evaluării acestor terenuri. Există alte două notificări cu acelaşi nr. de înregistrare, 10513/27.12.2006, care au acelaşi subiect, dar prin care se solicită anularea a două hotărîri de CL distincte, respectiv HCL 29 şi 34/2006. Cea de-a cincea notificare remisă Primăriei Fîntînele, în aceeaşi zi, este înregistrată la nr. 13657/22.11.2006, ceea ce înseamnă o diferenţă de nici mai mult nici mai puţin decît… 4.238 de înregistrări faţă de prima, emisă cu nr. 9419. Lucru improbabil, chiar dacă este vorba de instituţia care reprezintă Guvernul în teritoriu, avînd în vedere că vorbim şi despre o zi de Crăciun. Prefectul Culeţu a semnat însă, fără să clipească, toate aceste documente care demonstrează babilonia de la Prefectură.