Cercetătorii canadieni susțin că nou-născuții pot fi protejați împotriva contractării astmului în decursul vieții, dacă flora intestinală dobândește anumite tipuri de bacterii în primele trei luni de la naștere. Incidența astmului a crescut de patru ori ca număr de cazuri din anii 1950 încoace și afectează până la 20% dintre copiii din țările occidentale, au precizat oamenii de știință canadieni. Acest studiu arată că patru tipuri de bacterii intestinale joacă un rol în prevenirea astmului, dar numai foarte devreme în viață, în momentul formării sistemului imunitar al nou-născutului, spune Brett Finlay, profesor de microbiologie la Universitatea din Columbia Britanică din Canada și unul dintre principalii autori ai studiului.
Această descoperire deschide calea spre dezvoltarea de tratamente preventive cu probiotice care îi pot proteja pe nou-născuți împotriva astmului, spun cercetătorii. De asemenea, descoperirea ar putea ajuta la proiectarea de teste pentru a anticipa care dintre copiii mici sunt cei mai susceptibili să sufere de astm. În cadrul acestei cercetări, oamenii de știință au analizat materii fecale prelevate de la 319 copii. Analiza acestor probe a relevat un deficit a patru tipuri de bacterii intestinale la copiii de trei luni care mai târziu au prezentat un risc mai mare de a suferi de astm. Cei mai mulți copii dobândesc natural aceste patru tulpini de bacterii (Faecalibacterium, Lachnospira, Veillonella și Rothia), însă nu se cunoaște de ce alți copii nu le dobândesc. Cercetătorii au găsit însă mai puține diferențe în rata prezenței acestor bacterii în flora intestinală la copii mai mici de un an, ceea ce indică faptul că primele trei luni de viață sunt critice pentru dezvoltarea sistemului imunitar. Cercetătorii au reușit să confirme aceste observații cu experimente pe șoareci, descoperind că rozătoarele cărora le-au fost inoculate la naștere aceste patru tipuri de bacterii au avut simptome în mod net mai puțin severe de astm. Sunt necesare cercetări mai ample pentru confirmarea acestei constatări și pentru înțelegerea modului în care aceste bacterii acționează asupra mecanismului de dezvoltare a astmului. Un studiu în acest sens este deja în curs de desfășurare în Ecuador.
Rolul bacteriilor intestinale în lupta împotriva alergiilor a fost deja relevat de cercetări anterioare. Un studiu publicat în SUA, la sfârșitul anului 2014, a arătat că anumite bacterii intestinale protejează șoarecii împotriva alergiilor alimentare, în special la alune, dar cauzele acestui fenomen rămân necunoscute. Studiul actual întărește ipoteza că mediul nostru este excesiv de curat, distrugând agenți bacterieni utili, a spus dr. Turvey, citând un studiu realizat în Germania, care a descoperit un risc mai mic de astm la copiii crescuți în preajma fermelor. Consolidând această ipoteză, el a menționat că acei copii tratați cu multe antibiotice în timpul primului an de viață sunt mai predispuși la astm chiar decât cei născuți prin cezariană, aceștia din urmă nefiind expuși la aceleași bacterii precum cei care vin pe lume prin canalul vaginal. Organismul uman are trilioane de bacterii care joacă un rol esențial pentru sănătate, au subliniat cercetătorii, cu precizarea că în corpul uman există de zece ori mai multe bacterii decât celule componente.
Citește și:
Oamenii sunt înconjurați de o aură din... microbi. Din fericire, inofensivi!
Cu ce poate fi accelerată tratarea infecţiilor de tract urinar
Gelurile antibacteriene ar putea fi nesănătoase
Dieta bazată pe fibre combate astmul?!
Majoritatea persoanelor cu astm abandonează tratamentul. La ce se expun?
Tratament-minune împotriva anemiilor, bronșitelor și astmului