Creditul de consum pe termen lung nu este recomandat de specialiştii Băncii Naţionale a României (BNR). Aceştia avertizează asupra faptului că aceste credite sînt mai riscante decît cele ipotecare. Mai mult, specialiştii băncii centrale atrag atenţia asupra faptului că bunul cumpărat pe credit, fie o maşină fie un bun electrocasnic, se depreciază mult mai rapid decît se rambursează creditul. Dar să vedem concluziile experţilor băncii centrale. Structura creditului pentru populaţie este mai periculoasă decît dinamica, iar renunţarea la limitarea gradului de îndatorare a populaţiei va majora creditul cu maximum trei miliarde de euro. Acestea sînt principalele concluzii formulate de BNR în raportul \"Evoluţia riscurilor populaţiei din perspectiva stabilităţii financiare\". Analiza realizată de BNR arată că românii se îndatorează tot mai mult pentru achiziţionarea de bunuri de consum şi pe termen lung, ceea ce va afecta averea populaţiei. Volumul creditelor de consum reprezenta, la sfîrşitul lunii septembrie 2007, peste trei sferturi, respectiv 78% din volumul total al împrumuturilor, iar ponderea creditului pe termen lung crescuse, după primele nouă luni ale acestui an, pînă la 74,4%, faţă de 62% în septembrie 2006.

Banca centrală avertizează că, în privinţa structurii, creditul de consum are risc superior creditului ipotecar, generînd 94% din serviciul datoriei şi este principalul contributor la creşterea acestuia. Creditul în lei contribuie semnificativ la creşterea serviciului datoriei, pe fondul dobînzilor mai ridicate şi al majorării volumului creditului acordat în monedă naţională. Creditele către populaţie depăşeau 18 miliarde de euro la sfîrşitul lunii septembrie, în creştere cu aproape 69% faţă de momentul similar al anului trecut. Pe de altă parte, economiştii de la BNR susţin că există, în continuare, loc de creştere pentru creditul către populaţie, întrucît ponderea în PIB rămîne cea mai mică în cadrul eşantionului de ţări analizate de BNR, care include state din regiune - Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Croaţia - şi o medie pentru zona euro. Însă, potrivit băncii centrale, tendinţa românilor de a împrumuta bani de la bănci pentru a achiziţiona bunuri de consum dăunează averii populaţiei, întrucît activele astfel achiziţionate, de exemplu electronasnice sau automobile, se depreciază mult mai rapid faţă de ritmul în care debitorii rambursează creditul. În plus, îndatorarea bancară a populaţiei a crescut într-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea bancară. \"Scăderea plasamentelor populaţiei în depozite bancare este o tendinţă observată în toate ţările dezvoltate, dar este dublată de creşterea plasamentului în alte forme de investiţii - titluri ale pieţei de capital, fonduri de pensii, asigurări de viaţă. În România, poziţia de debitor net faţă de sectorul bancar nu este contrabalansată în investiţii în alte tipuri de active lichide, capabile să fie uzitate în cazul unor nevoi neaşteptate de lichiditate sau ca formă de economisire\", mai spun expertii bancii centrale. Aceştia avertizează că riscurile generate de structura creditului ar putea creşte în perioada următoare, întrucît nevoia de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată a românilor \"este posibil să nu se fi ameliorat\", mai ales în cazul celor cu venituri reduse. Politicile de refinanţare a unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai mare au început să ia amploare, iar preţul locuinţelor rămîne prohibitiv pentru marea parte a populaţiei.