OF, MUGUR! Fostul șef al Rezervei Federale Alan Greenspan a spus asta într-o întâlnire cu autoritățile americane - „Dacă ați înțeles mai mult de 10% înseamnă că m-am exprimat greșit“. Timpurile se schimbă, însă, iar al nostru guvernator, Mugur Isărescu, este de părere că deciziile de politică monetară trebuie explicate publicului larg într-un limbaj accesibil. De ce? Pentru că BNR este criticată acum de toți începătorii într-ale economiei, din cauză că nu reduce dobânda-cheie în aceste zile lungi cu inflație negativă. Iar Isărescu-i supărat că nimeni nu vede evidentele presiuni inflaționiste viitoare, date de creșterea rapidă a economiei - „Înțeleg că publicul larg nu e familiarizat cu concepte precum supraîncălzirea economiei sau deviația pozitivă a PIB, dar cred că le putem spune despre creșterea anuală cu 20% a vânzărilor din retail și de avansul cu 10% al salariilor. Dar mesajele noastre nu ajung decât în mică măsură la publicul larg. De aceea, ne străduim să renunțăm la jargonul profesional (...)“. Boss-ul BNR vorbește despre o furtună perfectă, indicată de șocuri deflaționiste (prețuri scăzute la energie, alimente și metale și reduceri succesive de TVA) și, dincolo de ea, de o cerere inflaționistă, în contextul creșterii peste potențial a PIB. Tocmai de aceea, „perspectivele pe termen mediu par a indica necesitatea întăririi politicii monetare. E mai greu decât am crezut să convingem opinia publică de faptul că actualele cifre referitoare la inflație sunt temporare și nu reflectă nici amânarea consumului, nici încetinirea creșterilor salariale“, conchide guvernatorul.

UN MARE „DAR“

Și totuși, să fie chiar așa cum spune Mugur Isărescu? Nu chiar, notează analistul Florin Cîțu, probabil singurul care a criticat practica greșită a BNR de a prezenta rata inflației într-un univers paralel în care taxele au rămas constante. Cât despre furtuna perfectă, Cîțu amintește că BNR s-a opus cât a putut reducerilor de taxe, amenințarea sa perfectă fiind prețurile (scad taxele, crește inflația) - „După ce au scăzut taxele, iar rata inflației a intrat în teritoriu negativ, BNR a avertizat că în spatele deflației există presiuni inflaționiste. BNR și-a folosit toată puterea ei de comunicare pentru a arăta că în economie apar aceste presiuni - de aici și prezentarea unei rate a inflației fără efecte ale taxelor. Culmea este că, potrivit estimărilor mele (Modulus EI - n.r.), chiar și fără relaxarea fiscală, rata inflației ar fi fost mult sub ținta BNR, în 2015! Ce ne spune asta? Simplu - politica monetară în anii anteriori a fost mult prea restrictivă pentru condițiile economice. Ba chiar am fi putut avea un avans PIB mai mare, dacă BNR s-ar fi concentrat doar pe obiectivul principal - ținta de inflație“.

N-AI CU CINE

Trecutul e trecut. Ce urmează? Păi BNR este consecventă și estimează o inflație în creștere. Dar aici apare o altă problemă, după cum punctează Florin Cîțu - „Peste opt trimestre, inflația crește cu mult peste țintă. Altfel spus, banca centrală ține politica monetară prea relaxată azi... OK, recunosc, nu-i ușor să implementezi politică monetară, mai ales dacă nu înțelegi cum funcționează o economie și folosești modele care nu surprind realitatea și indicatori fabricați. Acum, BNR avertizează că există presiuni inflaționiste și, în același timp, spune că va rata ținta de inflație peste opt trimestre. Și nimeni din Guvern sau Parlament nu sesizează asta“. La final, întrebarea de 1.000 de puncte: politica BNR este responsabilă pentru ratarea țintei de inflație în 2015 sau în 2018? Dacă nu e responsabilă pentru niciuna, atunci care-i rolul BNR, se întreabă Florin Cîțu. Leul, dom'le!