ASIMETRIE După prima şedinţă de politică monetară din acest an, desfăşurată la mijlocul săptămânii trecute, BNR a anunţat că „susţine creşterea creditării sănătoase ca suport al creşterii economice sustenabile“. Interesant este că studiile realizate de aceeaşi BNR punctează faptul că „impactul politicii monetare asupra evoluţiei economiei din 2008 şi până în prezent este nesemnificativ“. Guvernatorul Mugur Isărescu explică însă asimetria: „Situaţia s-a schimbat între timp, aşa că am adaptat politica monetară. În primul rând, a intervenit coborârea semnificativă a inflaţiei. Nu puteam să luăm astfel de măsuri când aveam inflaţie de peste 5%. În al doilea rând, creditul în valută scade, comparativ cu 2006 - 2008. Atunci am majorat rezervele minime obligatorii pentru a-l descuraja. Acum, creditul în valută nu doar că nu mai creşte în ritmuri înalte, dar chiar scade. Nu era normal să reducem RMO?“. Şi totuşi, soldul creditelor în euro, dolari şi franci elveţieni este mai mare decât cel al împrumuturilor în lei, chiar şi după cinci ani de descurajare. „Nici creditul în lei nu a reuşit să recupereze. Dar noi nu am spus niciodată că vrem să anihilăm valuta. Am afirmat în repetate rânduri că împrumuturile în valută nu ar trebui acordate clienţilor care nu au venituri în valută. Dar pentru exportatori şi pentru unii investitori nu există motive să nu li se acorde credite în valută. Chiar dacă deciziile se iau pe baza a ceea ce se întâmplă în România, trebuie să ne uităm la nivelul dobânzilor din ţările vecine, pentru că altfel există pericolul ca intrări şi ieşiri masive de capital, şi în special capitaluri speculative pe termen scurt, să dezechilibreze situaţia. Trebuie să reţinem că avem o economie deschisă“, explică Isărescu.

ÎŞI REVINE SAU NU CREDITAREA? În acest context, va fi interesant de văzut dacă bancherii îşi vor schimba modul în care analizează cererile de credit. „Într-o anumită măsură, avem acum aceiaşi bancheri care au dat credite înainte de 2008. Atunci au fost optimişti, acum sunt super-pesimişti. Este o discuţie pe care eu personal o am cu ei - să evite extremele! Trebuie să realizeze că performanţa şi profitabilitatea depind de calitatea clienţilor. S-a format un tăvălug de opinii despre bănci, cum că ar fi pline de putregaiuri ce trebuie curăţate. Nu este chiar aşa. Ele şi-au făcut ordine înăuntru - pe o parte au credite neperformante, pe cealaltă parte şi-au constituit provizioane, adică bani buni cu care să acopere eventualele pierderi“, spune şeful băncii centrale. Îşi va reveni însă creditarea? „Uşor, uşor, îşi revine, din moment ce creditul în lei creşte. Băncile au încă probleme. Nu dai credit pe producţia neterminată, nu dai credit pe producţia terminată. Dar să nu dai credit nici pe producţia livrată, care este deja pe raft pe motiv că fuge cu marfa? În continuare, băncile ridică probleme cu recuperarea şi executarea greoaie a garanţiilor“, adaugă Isărescu.

BUFFER-UL FINANŢELOR, BATĂ-L VINA! Când vine vorba de atitudinea băncilor, discuţia ajunge, inevitabil, la creditul guvernamental, iar întrebarea logică este următoarea - foamea de bani a Ministerului Finanţelor Publice, care se împrumută constant pentru a-şi menţine buffer-ul la un nivel confortabil, pune cumva băncile în poziţia de a fi interesate prea puţin de finanţarea economiei reale? „Ar fi aşa dacă banii ar fi drenaţi doar spre MFP. Nu însă şi atunci când, după ce Finanţele se împrumută succesiv cu sume consistente, rămân atât de mulţi bani în piaţă. Şi nu doar timp de o săptămână, de o lună, ci de şase luni în mod permanent“, conchide şeful băncii centrale. El atrage atenţia că deciziile politice interne care să nu fie înţelese bine pe plan extern şi care să determine mişcări bruşte şi masive de capital reprezintă un pericol important în anul electoral 2014, dar subliniază că în cazul în care leul va fi atacat speculativ, ca-n 2008, BNR va interveni prompt.