Bănci penalizate peste tot în lume

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Practici dubioase

Bănci penalizate peste tot în lume

Monden 21 Noiembrie 2013 / 00:00 431 accesări

LICENŢĂ REVOCATĂ Criza economică a scos în evidenţă vulnerabilităţile băncilor, de cele mai multe ori tributare lăcomiei, şi a deschis oportunitatea de a fi salvate de stat, dar decizia politică nu este întotdeauna garantul soluţionării juste a problemelor din sistem.

În Rusia, Banca Centrală a revocat licenţa celei mai mari instituţii bancare din ţară, OAO Master-Bank, specializată în acordarea de împrumuturi către populaţie. În Consiliul director al acestei bănci, vărul preşedintelui Vladimir Putin, Igor Putin, deţine o funcţie importantă, dar acest lucru nu a salvat instituţia, acuzată de tranzacţii dubioase. Iniţial se estima că, până la sfârşitul acestui an, OAO Master-Bank va realiza un profit de 55 de miliarde de dolari, însă aceasta a devenit cea de-a 17-a bancă, ce operează pe teritoriul Federaţiei Ruse, care îşi pierde licenţa.

În 2012 s-a înregistrat însă recordul de 23 de revocări ale dreptului de funcţionare a băncilor. Sub sintagma de tranzacţii dubioase, anchetatorii Fiscului rus includ acuzaţiile de evitare a plăţii taxelor, deturnarea de fonduri, mită, spălare de bani, finanţarea terorismului sau delicte legate de traficul de droguri.

ÎMPRUMUTURI ÎMPOVĂRĂTOARE Oficiul pentru concurenţă din Ungaria (GVH) a condamnat 11 bănci la plata unei amenzi-record pentru că acum doi ani au pus la punct un cartel destinat să împiedice clienţii să-şi ramburseze anticipat creditele în valută. S-au dat amenzi totale de 9,48 miliarde de forinţi, circa 32 milioane de euro. Majoritatea băncilor sunt filiale ale băncilor străine, de exemplu Erste Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit, Intesa Sao Paolo şi BNP Paribas. Cea mai mare amendă a fost impusă la Erste Bank Hungary, 1,73 miliarde forinţi, urmată de K and H Bank, cu 983 milioane. Circa un milion de unguri au luat un împrumut în valută înaintea crizei financiare globale, majoritatea în franci elveţieni, la un curs de schimb situat între 1.501 şi 80 de forinţi pentru un franc.

INDUCERE ÎN EROARE Peste Ocean, JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, plăteşte din nou pentru greşelile sale. A încheiat cel mai mare acord de reglementare cu autorităţile din SUA, în valoare de 13 miliarde de dolari, pentru pierderile cauzate de titlurile de valoare bazate pe ipoteci, deoarece a indus în eroare investitorii în timpul crizei financiare globale. Patru miliarde vor ajunge la proprietarii de case afectaţi de practicile JP Morgan. Titlurile de valoare bazate pe ipoteci au fost un factor major al crizei din 2007, prin colapsul pieţei imobiliare din SUA. Alte şapte miliarde de dolari vor fi plătite pentru a reglementa acuzaţiile privind practicile incorecte legate de vânzarea titlurilor de valoare bazate pe ipoteci, care au provocat pierderi masive investitorilor. Restul de două miliarde de dolari va fi plătit ca amendă Guvernului SUA. Preşedintele Jamie Dimon a declarat că JPMorgan este mulţumită că a încheiat acest acord extins ce acoperă o parte însemnată din problemele legate de ipoteci.

PIERDERI STÂNJENITOARE Luna trecută, Comisia de Reglementare a Tranzacţiilor cu Contracte Futures din SUA (CFTC) a anunţat că JPMorgan Chase va plăti o amendă de 100 de milioane de dolari pentru închiderea investigaţiilor legate de scandalul „Balena de la Londra”. CFTC a apreciat că traderii băncii, care au provocat pierderi de şase miliarde de dolari, au distorsionat preţurile de pe piaţă. JPMorgan a raportat pierderi de 380 milioane de dolari în trimestrul II din 2013, faţă de un profit de 5,7 miliarde de dolari în perioada similară din 2012, din cauza costurilor legale a căror valoare totală se ridică la 9,2 miliarde de dolari. Autorităţile de reglementare acuză JPMorgan de eşecul sistemelor de gestionare a riscului şi al celor de raportare financiară. De asemenea, angajaţii băncii nu au comunicat Comitetului de conducere al JPMorgan şi autorităţilor de reglementare deficienţele în sistemele sale de gestionare a riscului.

JPMorgan Chase a înregistrat anul trecut pierderi de peste 6,2 miliarde de dolari în urma tranzacţiilor cu derivate financiare efectuate la biroul de la Londra. Unul dintre traderi, Bruno Iksil, considerat principalul vinovat pentru incident, acumulase poziţii atât de mari pe piaţă încât a fost poreclit de traderii concurenţi „Balena de la Londra”. Bruno Iksil a semnat un acord de cooperare cu procurorii şi nu a fost inculpat. Pierderile din tranzacţionare anunţate de JPMorgan Chase sunt stânjenitoare pentru o instituţie care a trecut prin criza financiară din 2008 mult mai bine decât rivalele sale. Pierderea a venit într-un portofoliu de instrumente financiare complexe, cunoscute ca derivate, şi la o divizie a băncii care trebuia să ajute la controlul expunerii la riscuri pe pieţele financiare.

Presa din SUA anunţa anul trecut că JPMorgan a investit masiv pe piaţa derivatelor, iar fondurile de hedging au pariat împotriva investiţiilor băncii americane, ceea ce a forţat JPMorgan să vândă în pierdere. Aceste pierderi au fost cauzate şi de faptul că pieţele financiare au fost mai volatile.

LOVITURĂ DE IMAGINE Tesla Motors încearcă să evite o investigaţie a Guvernului american privind siguranţa automobilului de lux Model S, care ar putea avea consecinţe costisitoare pentru companie şi pentru industria maşinilor electrice în general. Directorul general al companiei, Elon Musk, a anunţat că Tesla a pregătit o ajustare la software-ul Model S care ridică garda la sol la viteze mari, de autostradă, pentru a reduce şansele ca bateriile autoturismului să fie străpunse de obiecte peste care trece pe drum, evitând astfel producerea unor incendii.

Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului Rutier din SUA a anunţat că va începe o investigaţie privind Model S, după ce au fost înregistrate două astfel de incidente. Dacă autorităţile vor respinge soluţia software propusă de Tesla, compania ar putea fi obligată să instaleze un scut mai solid sub automobilele Model S, operaţiune foarte costisitoare, care ar presupune şi rechemarea în service a autoturismelor aflate în circulaţie. De asemenea, o astfel de anchetă ar reprezenta o lovitură de imagine pentru companie, care susţine că Model S este cea mai sigură maşină de pe piaţa americană. Preţurile Model S pornesc de la 70.000 de dolari şi pot depăşi 100.000 de dolari cu dotările superioare. Cu două luni în urmă, aceeaşi agenţie guvernamentală a criticat compania pentru că a exagerat rezultatele obţinute de Model S în crash-test. Tesla a anunţat atunci că Model S a primit un rating de 5,4 stele în urma testelor de stres omologate de Guvern. Autorităţile au precizat că un astfel de calificativ nu există, ratingul maxim fiind de 5 stele, dar că automobilul a obţinut într-adevăr nota maximă după toate criteriile.

PROBLEME LA MODELELE ELECTRICE În anul 2011, General Motors a rechemat automobilele electrice Chevrolet Volt pentru a instala un scut mai solid, protejând bateriile de riscul de a fi străpunse, şi a oferit de asemenea clienţilor posibilitatea să schimbe maşinile dacă nu le mai doresc. Directorul general al companiei a început să utilizeze Volt ca maşină personală. General Motors a acţionat preventiv, pentru a evita o investigaţie a Guvernului, astfel că problemele Volt nu se regăsesc în baza de date a agenţiei pentru siguranţa traficului. Analiştii Deutsche Bank anticipează că soluţia software oferită de Tesla va fi acceptată de agenţia guvernamentală. Acţiunile Tesla au închis marţi, la New York, în urcare cu 3,7%, la 126,09 dolari, după ce au avansat cu până la 6,1% în cursul şedinţei. Titlurile companiei au atins pe 30 septembrie nivelul-record de 193,37 dolari, dar au scăzut cu 35% de atunci, după apariţia celor două incendii cauzate de străpungerea bateriilor.



12