Gradul de relevanță a băncilor din România pentru consumatorii locali este de 73,4%, cu aproape două puncte sub media globală, existând diferențe semnificative în funcție de vârstă, educație și venit, potrivit unui studiu realizat de Ernst & Young (EY). Băncile sunt și mai puțin relevante pentru clienţii mai tineri - 71,8% pentru clienţii cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Mai mult, băncile sunt mai puţin relevante pentru românii cu venituri mai mici, dar devin relevante, până la 100%, pentru clienţii cu venituri anuale de peste 100.000 dolari. De asemenea, se înregistrează o diferență considerabilă între românii cu un nivel scăzut al educației (relevanţă de 57,3% pentru persoanele care nu au absolvit liceul) şi cei cu educaţie superioară (relevanţă de 77,1% pentru absolvenţii de facultate). În mod ironic, însă, indicele relevanţei scade abrupt pentru românii cu studii post-universitare (71,7%). „Băncile din România sunt sub așteptările clienților, când vine vorba de planificarea financiară și de mixul curent de produse deţinute. Consumatorii ar lua mai degrabă în considerare un furnizor netradițional“, spun reprezentanții EY România. Printre produsele achiziţionate de clienții români de la bănci se numără conturile de economii, creditele ipotecare şi conturile curente. Pe de altă parte, produsele care au migrat deja în mare măsură către furnizori nebancari sunt asigurările, cardurile pre-paid reîncărcabile și conturile de investiţii. Comparativ cu alte țări europene, România înregistrează unul dintre cele mai mici scoruri de relevanță bancară. Singura țară în care băncile stau mai prost este Italia (71,6%).