Mai multe bănci britanice importante, printre care şi două salvate cu banii contribuabililor, investesc sute de milioane de lire sterline în companii care produc bombe cu fragmentaţie, în pofida unei convenţii care interzice producerea şi comercializarea acestora. Instituţii bancare ca Royal Bank of Scotland, Lloyds TSB, Barclays şi HSBC au oferit finanţare companiilor producătoare de bombe cu fragmentaţie, chiar dacă opinia publică internaţională se revoltă împotriva unor arme care acţionează nediferenţiat şi care, în mod obişnuit, mutilează sau ucid civili.

Cu un an în urmă, Marea Britanie a devenit participant activ la convenţia privind muniţiile cu fragmentaţie, un tratat internaţional ce interzice folosirea, producerea, stocarea şi transferul bombelor de acest tip. Până în prezent, 108 ţări au semnat tratatul care interzice, de asemenea, sprijinirea companiilor care produc astfel de bombe. În pofida acestui fapt, nu a existat nicio încercare din partea Londrei de a opri băncile şi fondurile de investiţii care continuă să finanţeze companii ce produc bombe cu fragmentaţie. Folosind o portiţă în legislaţie, instituţiile financiare pot continua să finanţeze producătorii de bombe de acest tip, cât timp nu investesc direct în producerea acestor arme. Această lacună legislativă a determinat organizaţia Amnesty International să lanseze o campanie la nivel naţional care cere Guvernului să legifereze împotriva oricărei investiţii indirecte în companiile producătoare de astfel de arme.

O anchetă realizată de experţi olandezi şi flamanzi în domeniul armelor a relevat că banca britanică RBS, deţinută practic de stat, a investit cel mai mult dintre băncile britanice în astfel de finanţări. Salvată de banii contribuabililor după prăbuşirea din timpul crizei creditelor, banca este deţinută în prezent, în proporţie de 83%, de contribuabili, însă acest lucru nu a împiedicat-o să investească sute de milioane de lire sterline în comerţul cu arme. În luna octombrie 2010, RBS a făcut parte dintr-un sindicat bancar american care a furnizat companiei americane producătoare de arme Alliant Techsystems un credit de un miliard de dolari pe cinci ani, din care RBS a împrumutat 80 de milioane. Banca deţine, de asemenea, 110,1 milioane de dolari în obligaţiuni la Alliant Techsystems şi Lockheed Martin. La rândul său, banca Lloyds, parţial de stat, salvată de contribuabili printr-o injecţie de capital de 20 de miliarde de lire, a investit în Lockheed Martin, gigantul american al armelor, cu o lungă istorie în fabricarea bombelor cu fragmentaţie. În noiembrie 2009, Lloyds a contribuit cu 62,5 de milioane de dolari, într-un grup de 12 bănci, atunci când Lockheed a emis obligaţiuni pentru o sumă totală de 1,5 miliarde de dolari.

Raportul cu privire la bănci, realizat de către ONG-urile IKV Pax Christi, olandez şi Netwerk Vlaaneren, belgian, relevă faptul că, din luna mai a anului 2008, 166 de instituţii financiare din întreaga lume au investit o sumă de 39 de miliarde de dolari în opt mari companii producătoare de bombe cu fragmentaţie. Deşi niciuna dintre aceste investiţii nu este ilegală, ridică probleme suplimentare cu privire la comportamentul moral al industriei bancare într-un moment în care publicul este furios pe acestea, din cauza rolului jucat de bănci în criza creditelor şi a bonusurilor încasate de bancheri. Majoritatea investitorilor în bombe cu fragmentaţie provin din ţări ca Rusia, China şi SUA, care au refuzat să semneze convenţia la nivel mondial. Aceste ţări sunt şi cei mai mari producători la nivel mondial de bombe de acest tip. Pe de altă parte, investiţiile financiare provin şi din partea unor bănci din cele nouă ţări care au semnat convenţia dar care nu au adoptat legi ce interzic acordarea de sprijin indirect producătorilor de bombe cu fragmentaţie. Aceste ţări sunt Australia, Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Elveţia şi Olanda. În schimb, Belgia, Irlanda, Luxemburg şi Noua Zeelandă sunt singurele ţări care au interzis finanţarea directă sau indirectă a producătorilor de bombe cu fragmentaţie.