După majorarea rezervelor minime obligatorii în lei, băncile sînt puse în situaţia de a alege între a-şi diminua marja de profit sau a creşte costul creditului. Creşterea nesustenabilă a consumului intern îngrijorează BNR. Dinamica accentuată are la bază creşterea creditului neguvernamental în lei adresat populaţiei cu efecte asupra deficitului comercial. Din informaţiile BNR, în perioada mai 2005 - mai 2006, acest indicator ar fi înregistrat o creştere de 110%. În consecinţă, la sfîrşitul lunii iunie, BNR a decis să majoreze rata dobînzii de politică monetară de la 8,5% la 8,75%. Pentru a lăsa şi mai puţin loc de întoarcere băncilor, aceasta a umblat şi la rata rezervelor minime obligatorii săltînd-o de la 16% la 20%, o creştere de 25%. Măsurile vin să atenueze presiunile inflaţioniste resimţite în ultima perioadă şi anticipează efectul majorării cheltuielilor guvernamentale din semestrul al doilea al acestui an. Reprezentanţi ai sistemului bancar au apreciat că o creştere a dobînzii atît la credite, cît şi la depozite este iminentă.

În opinia acestora, "banii fierbinţi" nu ar mai fi o problemă, iar temerile de o eventuală prăbuşire a pieţei ipotecare împing BNR să diminueze cererea pe piaţă creditului. Pe de altă parte, investitorii străini n-ar mai fi aşa tentaţi de plasamente pe piaţa românească, aceştia mutîndu-şi interesul spre creşterea de dobîndă de pe piaţa americană şi din zona euro. Pentru a contrabalansa această tendinţă, este posibil ca BNR să aibă în vedere noi majorări în perioada următoare. Aceasta înseamnă costuri suplimentare pentru bănci, pe care acestea, cel mai probabil, le vor acoperi din ajustări ale dobînzilor la credite. Un prim semnal a fost tras de BRD, care a anunţat, în urmă cu o săptămînă, creşterea dobînzii la creditul de nevoi personale cu două puncte procentuale pînă la valoarea de 12,9% şi a comisionului de gestiune lunar de la 0,2 la 0,25%. Astfel, pentru un credit de nevoi personale în valoare de 10.000 de lei, rata lunară după majorarea dobînzii şi a comisionului de administrare va creşte cu aprox. 20 de lei.

Cota de piaţă sau profitul?

Rezervele minime obligatorii sînt sumele blocate la BNR pentru care băncile primesc o dobîndă de 1,7% pe an (pentru lei), mult sub randamentul obţinut prin credite. Cele mai afectate vor fi băncile mari cu lichidităţi în lei excedentare şi care nu vor putea fi fructificate pe piaţă şi, în consecinţă, vor opta pentru a creşte dobînda la credite. Mai puţin afectate vor fi băncile care se vor finanţa pe baza unor împrumuturi subordonate sau prin emisiuni de obligaţiuni pe termene mai mari de 2 ani (pentru a evita costul cu rezervă minimă obligatorie), ceea ce le-ar permite să iasă pe piaţă cu credite mai ieftine decît concurenţa.

Trebuie avut în vedere că băncile dispun de marje considerabile de profit în operaţiunile derulate cu persoanele fizice. Luînd în calcul concurenţa din piaţă, băncile vor fi forţate să-şi diminueze profitul decît să piardă cota de piaţă, un indicator pentru care sumele cheltuite cu strategia de dezvoltare sînt mult mai mari. “Eventuala majorare a dobînzilor de către băncile comerciale nu ar aduce acestora beneficii din punct de vedere economic, avînd în vedere concurenţa acerbă din sectorul de profil”, a declarat, ieri, vicepreşedintele Eximbank Iulian Velicu. El a mai precizat că nu crede că o măsură de majorare a dobînzilor ar fi binevenită.