MĂSURI PENTRU A FUGI DE SPECTRUL CRIZEI Marile bănci centrale ar putea deveni prea puternice, dacă vor primi noi atribuţii, dar rămân pe deplin independente de politic, a afirmat economistul şef al Fondului Monetar Internaţional, Olivier Blanchard, într-un discurs rostit la London School of Economics. Rolul principalelor bănci centrale, inclusiv Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Angliei (BoE), a fost extins pe fondul crizei financiare mondiale, pentru a include şi supervizarea bancară şi supravegherea financiară. Există însă motive importante pentru a pune politicile monetare şi de supervizare a băncilor sub acelaşi acoperiş, deoarece instituţiile de creditare au învăţat din experienţele prin care au trecut în timpul crizei. Oficialul FMI a sugerat că ar putea exista şi probleme prin atribuirea unei influenţe atât de mari unor tehnocraţi care nu au fost aleşi.

În decembrie 2012, cele 27 de state UE au ajuns la un acord unanim asupra supervizării unice a băncilor din Zona Euro de către BCE. Deşi BCE va supraveghea direct, din martie 2014, doar cele mai mari 130-150 de bănci din cele 6.000 de bănci din UE, instituţia condusă de Mario Draghi va avea autoritatea de a interveni şi la băncile mici, dacă există semnale cu privire la posibile probleme. Pentru a evita o repetare a crizei financiare din 2008, BCE va prelua şi supervizarea celor mai mari 120-150 de bănci din Zona Euro, pe lângă rolul său tradiţional de stabilire a dobânzii de politică monetară în Zona Euro. Planurile vizând introducerea unui nou sistem de supraveghere bancară condus de BCE ar urma să fie finalizate de Comisia Europeană la mijlocul acestui an, însă vicepreşedintele BCE, Vitor Constancio, a subliniat necesitatea completării lor cu un sistem paneuropean de sprijinire sau lichidare a băncilor cu probleme.

O SOLUŢIE COSTISITOARE O bancă centrală care chiar are probleme a rămas decapitată după ce preşedintele Bank of Cyprus, Andreas Artemis, a demisionat ieri de la conducerea celei mai mari instituţii de credit a ţării, în urma acordului dintre Cipru şi Zona Euro, care prevede restructurarea băncii pe care o conduce şi închiderea Cyprus Popular Bank (Laiki). Cipru a acceptat condiţii dure de restructurare a sectorului bancar, pentru a primi împrumuturi de zece miliarde de euro de la statele din Zona Euro. Un acord precedent încheiat de oficialii ciprioţi cu Zona Euro a fost respins de Parlament, care a refuzat, săptămâna trecută, taxarea depozitelor bancare. Noua înţelegere prevede ca Laiki, a doua mare bancă a ţării, să fie închisă, iar sumele care depăşesc 100.000 de euro din depozitele bancare să fie transferate într-o bancă de active toxice, unde sunt aşteptate pierderi mari. Depozitele sunt garantate în limita a 100.000 de euro, în conformitate cu legislaţia europeană. Depozitele mai mici de 100.000 de euro de la Laiki vor fi transferate către Bank of Cyprus, care va trece printr-un program de restructurare. Depozitele mai mari de 100.000 de euro de la Bank of Cyprus vor fi îngheţate. Noul acord nu mai include o taxă directă pe depozite, însă statul va folosi bani din conturile de peste 100.000 de euro pentru a acoperi costurile restructurării. Autorităţile cipriote nu au stabilit încă nivelul pierderilor pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro, dar ministrul de Finanţe cipriot afirma ieri că acestea s-ar putea ridica până la 40%. Băncile din Cipru sunt închise până MÂINE, iar la reluarea activităţii vor fi aplicate măsuri temporare de limitare a tranzacţiilor.

ECONOMIE DE TIP CAZINO Germania şi FMI, principalii arhitecţi ai condiţiilor impuse Ciprului, au avut ca scop reducerea sectorului bancar supradimensionat al ţării, de şapte ori cât PIB-ul, însă deciziile dure impuse ridică semne de întrebare în privinţa altor state din UE, unde dezechilibrul este şi mai mare. Sectorul bancar din Malta este chiar mai mare raportat la PIB decât cel al Ciprului, iar în Luxemburg depăşeşte economia de 23 de ori. Directorul FMI, Christine Lagarde, a vrut ca ambele bănci cipriote, reprezentând jumătate din sectorul bancar cipriot, să fie închise. În cele din urmă, s-a decis ca doar Laiki să fie închisă, cu pierderi mari pentru deponenţi şi creditori. Bank of Cyprus va rămâne însă ”o umbră” a instituţiei de credit din trecut, cu depozitele îngheţate pe parcursul restructurării şi cu pierderi de circa 30% pentru sumele mai mari de 30% din conturi.

Guvernul francez a calificat Cipru ca fiind ”o economie de cazino”, în timp ce germanii consideră că ar fi ”un model disfuncţional de afaceri”. Cu un sector bancar de şapte ori cât PIB, Lagarde a insistat că este nesustenabil şi raportul ar trebui redus până în 2018 la numai de trei ori. Deocamdată, Cipru a reuşit să evite falimentul. Însă, ministrul de Finanţe al Maltei, care a stat lângă omologii săi din Cipru şi Germania la reuniunea Eurogroup, a avut experienţa de a-l cunoaşte mai îndeaproape pe ministrul german Wolfgang Schauble. Oficialul maltez a declarat apoi într-o publicaţie locală că dacă Malta va avea în viitor probleme similare Ciprului, va avea nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.

La rândul său, Luxemburg susţine puternic secretul bancar în UE şi este ţara comunitară cu cele mai ridicate venituri pe cap de locuitor. Sectorul bancar este de 23 de ori mai mare decât economia sa. Diferenţa ar fi însă că acestea nu sunt bănci locale, ci subsidiare ale marilor grupuri financiare din Europa şi SUA, cu Germania şi Franţa la loc de frunte. Totuşi, ministrul Afacerilor Externe din Luxemburg, Jean Asselborn, i-a avertizat pe omologii de la Berlin, înainte de acordul pentru Cipru, să vorbească cu mai multă responsabilitate, întrucât nimeni nu se plânge că sectorul auto sau cel al armamentului sunt prea mari în Germania.