Băncile solicită Băncii Naţionale a României (BNR) să nu mai constituie rezerve minime obligatorii (RMO) pentru resursele în valută atrase pe perioadă mai mare de doi ani, care au clauză de rambursare anticipată, susţinînd că aceasta este o practică internaţională în contractarea liniilor de finanţare. „Am reluat discuţiile cu BNR privind baza de calcul a rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută de peste doi ani. BNR acceptă să nu fie constituite RMO doar dacă nu există clauze de rambursare anticipată, astfel că măsura din mai nu are niciun efect. Clauza de rambursare este o cutumă internaţională”, a declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea. Începînd cu luna mai, banca centrală a optat pentru eliminarea obligativităţii constituirii de către bănci a rezervelor minime la pasivele în valută cu scadenţă mai mare de doi ani, dar care nu au clauză de rambursare anticipată. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara, la acea vreme, că, prin eliminarea din calculul rezervei minime a pasivelor în valută cu scadenţă peste doi ani, banca centrală va elibera, în primă frază, o sumă de 800 de milioane euro. Potrivit bancherilor, măsura nu a avut efect pentru că majoritatea liniilor de finanţare şi împrumuturilor externe au incluse clauze de rambursare anticipată, fiind o practică internaţională unanim acceptată. „BNR se va uita foarte atent la această cerinţă, pentru că ne-a asigurat că doreşte ca măsura decisă în mai să producă şi efecte în sensul eliberării de lichidităţi”, a precizat Gheţea. La sfîrşitul lunii martie, BNR a decis ca rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani se fie redusă la zero, faţă de 40%, începînd cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009. Banca centrală a decis ulterior, la sfîrşitul lunii iunie, să scadă ratele rezervelor minime obligatorii cu cinci puncte procentuale la valută, la 35% din pasivele băncilor, şi cu trei puncte pentru lei, la 15%. Această reducere a intrat în vigoare începînd cu 24 iulie şi estimările bancherilor indică suplimentarea lichidităţilor instituţiilor de credit cu peste 2 miliarde de euro.