Sectorul bancar românesc a trecut în 2008 de la o extremă la alta, respectiv de la exces de lichiditate la deficit, de la acordarea masivă de credite la promoţii agresive de atragere de depozite, de la planuri de expansiune susţinută a reţelei teritoriale la temperarea sau chiar stoparea extinderii. Creditarea a înregistrat în ultimii ani un ritm susţinut de creştere, în contextul în care băncile s-au luptat pentru majorarea cotei de piaţă, şi au mizat puternic pe expansiunea operaţiunilor, care a constat printre altele şi în extinderea reţelelor teritoriale cu aproximativ 1.000 de unităţi anual. Dacă băncile comerciale din România neglijau problema lichidităţii în semestrul I din 2008, pentru că nu se punea problema lipsei banilor din sisitem la acea dată, BNR a fost prudentă, atrăgînd aproape zilnic lichidităţi de pe piaţa interbancară în primele şapte luni ale anului, la un moment dat avertizînd că poate fi nevoie de două operaţiuni de sterilizare pe zi, pentru atragerea excesului de lichiditate. Din cele 40 de instituţii de credit autorizate să funcţioneze în România, 35 au capital majoritar străin şi au avut în ultimii ani avantajul sprijinului oferit de grupuri financiar internaţionale. Situaţia de pe piaţa monetară locală a devenit tensionată însă, începînd din august, în contextul extinderii problemelor din SUA la nivelul economiei mondiale. Creditul a devenit mai greu accesibil şi la costuri mai ridicate, mai multe bănci fiind nevoite să apeleze la facilitatea de împrumut a BNR şi la orientarea strategiei spre atragerea de depozite de pe plan local. Băncile din România au mizat pe creditare pînă în pragul manifestării crizei internaţionale pe piaţa locală, deşi banca centrală a îndemnat la prudenţă în privinţa avansului împrumuturilor, pentru ca ulterior ele să îşi schimbe strategia, aproape blocînd finanţările şi orientîndu-se spre atragerea de resurse, din cauza deficitului de lichidităţi. Tendinţa de creştere puternică a creditării s-a menţinut în prima parte din 2008, ajungînd la 60% avans în perioada ianuarie-iunie. Atragerea de depozite a fost mai înceată egalînd doar jumătate din efervescenţa creditării. În a doua parte a anului, atît creditarea, cît şi ritmul de constituire a depozitelor au început să încetinească, pe fondul problemelor internaţionale, care au dus la majorarea costurilor finanţării.

Incertitudinea creditării se prelungeşte

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, observa încă din luna aprilie că băncile şi-au modificat comportamentul faţă de anii precedenţi şi au crescut dobînzile la depozite mai repede decît la credite, după deciziile de majorare ale ratei de politică monetară, menţionînd că acest comportament reprezintă şi un efect al diminuării resurselor ieftine şi uşor accesibile din străinătate. Băncile au început să majoreze dobînzile la depozite, care au ajuns în octombrie la un nivel mediu de pînă la 12,23% pentru depozitele în lei şi de circa 5% pentru cele în euro. Pe segmentul de creditare, dobînzile medii au ajuns la 15% - 19,69% pentru lei şi la 7,67 - 8,66% pentru euro. Piaţa interbancară românească a trecut de la exces de lichiditate la criză de lichiditate în luna octombrie. Situaţia de pe piaţa monetară din luna septembrie a reprezentat doar calmul dinaintea furtunii, întrucît tensiunile s-au aplificat semnificativ în octombrie, iar băncile au ajuns să nu mai acorde împrumuturi instituţiilor concurente. Practic, piaţa interbancară a fost aproape blocată, iar dobînzile au urcat peste 50% pe an, comparativ cu un nivel mediu de 7,79% înregistrat în luna ianuarie. Prin urmare, băncile din România au fost forţate să se orienteze spre facilitatea de creditare pusă la dispoziţie de BNR, împrumutînd o sumă record de 48,99 miliarde lei. În noiembrie, tensiunile de pe piaţa monetară s-au mai calmat, dar s-au menţinut la niveluri ridicate, astfel că instituţiile de credit au împrumutat încă 27,68 miliarde lei de la BNR, realizînd în schimb şi depozite de 6,33 miliarde lei, aproape triplu comparativ cu valoarea din octombrie. În acest moment cuvîntul de ordine este \"incertitudinea\", care va domina şi anul viitor, majoritatea băncilor anunţînd că îşi vor adapta strategiile în funcţie de evoluţia mediului economic dificil.