Deşi mulţi dintre români nu au reuşit să îşi plătească ratele la timp şi riscă să rămînă fără case, băncile nu se grăbesc să îi execute silit pe rău-platnici. Unul din motive ar fi faptul că, deşi ar scoate locuinţele la vînzare, din cauza preţurilor foarte mici la imobiliare, instituţiile financiare nu şi-ar putea recupera datoria. De exemplu, dacă în 2007, un apartament cu două camere, în cartierul Tomis Nord, costa aproximativ 70.000 de euro, astăzi, aceeaşi locuinţă se vinde cu 50.000-55.000 euro. Astfel, dacă banca ar declanşa procedura de executare silită şi ar scoate locuinţa la licitaţie, n-ar reuşi să-şi recupereze decît jumătate din investiţie. Restul banilor nu ar mai putea fi recuperaţi, iar banca ar ieşi în pierdere. Pe de altă parte, dacă băncile s-ar apuca să scoată la vînzare toate locuinţele debitorilor, piaţa imobiliară ar fi invadată de apartamente la preţuri mici, ceea ce ar duce la falimentarea agenţiilor imobiliare, a constructorilor etc. Se pare că strategia actuală a majorităţii băncilor vizează păstrarea clienţilor cît mai mulţi ani şi chiar sprijinirea acestora în momentele în care au dificultăţi cu plata ratelor. „Interesul nostru nu este de a-i executa silit pe rău-platnici şi să ne transformăm într-o agenţie imobiliară, ci să găsim soluţii alternative la executarea garanţiei. Căutăm să oferim perioade de graţie şi să le prelungim termenul de rambursare. În concluzie, în funcţie de situaţia financiară a fiecărui client căutăm modalităţi amiabile de recuperare a datoriilor”, a declarat directorul unei bănci constănţene. Chiar dacă băncile s-au reorientat spre păstrarea clienţilor, doritorii de „chilipiruri” bat la uşile instituţiilor financiare în speranţa de a-şi achiziţiona locuinţe mai ieftine decît cele de pe piaţă. „Vin mulţi clienţi în bancă şi ne întreabă dacă avem apartamente la vînzare pentru că vor să se înscrie la licitaţii. Faptul că sînt preţurile ceva mai mici decît pe piaţă este o atracţie pentru clienţi”, a precizat bancherul.

Ce este de făcut cînd nu mai reuşiţi să achitaţi ratele?

Dacă la data scadenţei nu aveţi destui bani pentru plata ratei, nu aplicaţi principiul prefer să mai întîrzii cu plata datoriei şi să plătesc penalităţi. Şi asta pentru că riscaţi să ajungeţi pe lista neagră a Biroului de Credit şi nu veţi mai putea lua, pe viitor, alt credit. Cel mai bine ar fi să vorbiţi cu cei de la bancă pentru a ajunge la o înţelegere sau să solicitaţi restructurarea sau reeşalonarea ratelor astfel încăt să le puteţi plăti. Este bine de ştiut faptul că instituţiile financiare acceptă amînarea ratelor, dar, doar în anumite condiţii şi în urma unei analize amănunţite. Prima condiţie şi cea mai importantă este ca banca să fie anunţată din timp în cazul în care aveţi dificultăţi financiare. Dacă banca va accepta amînarea la plată, trebuie să fie respectate termenele stabilite de bancă. În caz contrar, banca va întocmi dosarul de daună şi va trece la executarea silită, în cazul în care există o garanţie imobiliară. Numărul românilor care acumulează restanţe la bănci este în continuă creştere, o arată datele statistice ale Băncii Naţionale a României (BNR). Sumele restante la împrumuturile de minimum 20.000 de lei au totalizat, în iulie, 6,076 miliarde de lei, în creştere cu 4,45% faţă de iunie şi cu 82,8% comparativ cu finele anului trecut. Creditele acordate şi angajamentele asumate de instituţiile de credit totalizau după primele şapte luni ale acestui an 251 de miliarde de lei, în scădere cu 0,8% faţă de decembrie 2008, dar în urcare cu 5,86% comparativ cu luna iulie 2008. Astfel, ponderea restanţelor în totalul sumelor datorate a avansat de la 1,15% în iulie 2008, la 1,47% în decembrie şi la 2,69% după primele şapte luni ale acestui an. După primul semestru, ponderea restanţelor în sumele datorate se situau la 2,59%. Statistica băncii centrale indică o extindere a restanţelor pe perioade mai lungi şi o diminuare a creditelor cu întîrzieri mai mici de o lună. Soldul sumelor cu întîrziere de maximum 15 zile a scăzut în iulie cu 44% faţă de luna precedentă, de la 621 milioane lei, la 348 milioane lei. Totuşi, restanţele de maximum 15 zile au crescut cu 43,2% faţă de decembrie 2008 şi de 3,3 ori comparativ cu luna iulie a anului trecut.