Cu toate dificultăţile şi riscurile existente în piaţă, în special pe zona IMM-urilor, unde firmele sunt subcapitalizate, băncile ar putea relua, timid, activitatea de creditare. „Premisa reală a curăţeniei în bilanţurile băncilor (prin scoaterea creditelor neperformante provizionate din bilanţ - n.r.) va fi dată de presiunea economiei reale, nu neapărat o presiune a cererii de credite (...), cât nevoia băncilor de a face profit. Resursele potenţiale de profit ale băncilor s-au îngustat, randamentele tuturor titlurilor imaginabile au scăzut semnificativ în aceşti ani şi atunci, evident, e posibil ca băncile să se întoarcă spre activitatea tradiţională de banking, care e aceea de acordare de credite pe baza depozitelor atrase, şi să încerce să obţină profitul de acolo“, a declarat, ieri, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu. El a arătat că reluarea activităţii de creditare va fi însoţită de dificultăţi, asumare de riscuri, provocarea lipsei de capitalizare a companiilor din România, dar şi de „şansa pe care o avem de derulare a unor politici publice“. „Din numeroasele politici publice de încurajare a creditării din alte ţări - luăm ca exemplu Marea Britanie - singura care a funcţionat în mod efectiv, în special pentru IMM-uri, a fost cea a garantării creditelor. Există şi în România mecanisme care au fost construite, care pot fi ameliorate, astfel încât să se sprijine această reducere a poverii riscurilor pe care băncile şi le asumă atunci când creditează IMM-uri“, a spus Olteanu.

INTENŢIE PE TERMEN SCURT DE REDUCERE A RMO El admite că nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), de 18% pentru euro şi 12% pentru lei, este un cost suplimentar pentru bănci, care se regăseşte în costul creditării, însă consideră că nu reprezintă un impediment semnificativ al creditării în lei. „Există interes pe termen mediu, este şi anunţul, angajamentul, intenţia noastră (a BNR - n.r.) de a continua reducerea rezervelor minime atunci când conjunctura de piaţă o să ne încurajeze“, a punctat Olteanu.