Cele mai mari bănci prezente în România au anunţat obţinerea unor profituri substanţiale în prima jumătate a acestui an, cu un sfert sau chiar o treime mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai mult, fiind vorba, în preponderenţă, de bănci care aparţin de mari grupuri bancare europene, precum Erste Bank, în cazul BCR, BRD, Raiffeisen sau UniCredit, filialele acestora din România au realizat profituri de două sau trei ori mai mari decît băncile din alte ţări europene. Potrivit Băncii Naţionale a României, profitul net total obţinut de băncile româneşti în primele şase luni ale anului a fost de 1,4 miliarde de lei, în urcare cu 14% comparativ cu perioada similară anului trecut. De remarcat este faptul că primele două bănci, BCR şi BRD, au realizat aproape 90% din totalul profiturilor sistemului bancar, adică aprox. 880 de milioane de lei.

Alte bănci, precum Alpha Bank, au sacrificat profitul în detrimentul dezvoltării, în principal prin deschiderea de noi sucursale, anticipînd astfel dezvoltarea puternică, în următorii ani, a pieţei bancare româneşti. Principala sursă de cîştiguri pentru băncile româneşti rămîn, fără îndoială, volumul foarte mare de credite pe care îl acordă în continuare populaţiei, dar şi firmelor. Astfel, creditele acordate de bănci în prima jumătate a anului înregistrează creşteri în medie de 45% faţă de anul trecut, însă există bănci, dintre cele mai mici, care au reuşit să-şi majoreze chiar şi de opt ori volumul de împrumuturi! Acest fapt demonstrează că potenţialul de creditare şi de intermediere financiară este în continuare exploziv, deşi au trecut peste patru ani de la startul febrei creditelor şi serviciilor bancare din România.

Volumul creditelor va creşte în continuare

Creşterea în continuare a volumului de credite este anticipat şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta consideră că principalul motor al majorării volumului de credite acordate de bănci îl constituie creşterea puternică a veniturilor populaţiei şi firmelor româneşti, creştere care a fost de 20% în prima jumătate a anului, dublu faţă de estimările Comisiei de Prognoză. În aceste condiţii, guvernatorul BNR a reconfirmat intenţia de a păstra o politică monetară restrictivă, inclusiv în ceea ce priveşte creditarea populaţiei, prin impunerea unor rezerve minime obligatorii la niveluri foarte mari.

La fel de interesant este faptul că băncile reuşesc să realizeze aceste profituri impresionante în România, în condiţiile în care, în acelaşi timp, acestea realizează investiţii importante, mai cu seamă prin deschiderea de noi sucursale, dar şi prin lansarea de noi produse şi servicii. Performanţele băncilor au fost stimulate şi de către forţa de muncă de specialitate calificată disponibilă în România, la costuri destul de mici în comparaţie cu ţările europene. Chiar dacă, în comparaţie cu salariul mediu pe economie, salariile bancherilor sînt de trei ori mai mari, cu puţin peste 3.000 de lei noi, o criză a resursei umane în domeniu este pe cale să izbucnească, în condiţiile în care cererea de bancheri este tot mai mare.