Băncile din România au fost total netransparente şi au profitat cât au putut, dar adâncimea pieţei financiare este importantă pentru atragerea capitalului străin şi nu trebuie afectată de către stat sau clienţi, a declarat economistul şef al BNR, Valentin Lazea. „Noi ce facem? Avem dubii dacă să menţinem sau nu contribuţia la Pilonul II de pensii, pe piaţa de capital privatizăm o dată la trei ani o companie şi atunci participaţii de doar 5%, iar în sectorul bancar apare OUG 50“, a afirmat Lazea. Pe de altă parte, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet, spune că băncile din România au făcut un fetiş din risc şi încearcă să îl transfere în totalitate în „orice altă parte“, inclusiv către clienţi. „Exagerarea conceptului de management al riscului din perspectiva înlăturării totale creează premise de lipsă de încredere. În general, managementul riscului înseamnă să îl minimalizezi, dar nu să îl transferi în totalitate“, a spus Şaramet. Oficialul BNR vine şi spune totuşi că România a avut o criză financiară, dar nu una bancară, şi nu trebuie să declanşeze singură una întrucât efectele sunt grave. El a precizat că ponderea creditării în PIB se menţine în România „de bine, de rău“ la aproximativ 40%. „Dacă vrem să zguduim barca sistemului bancar putem să ajungem cu ponderea creditului în PIB unde eram acum trei, patru sau cinci ani, mult mai mică. A merge dincolo de transparenţă şi a le da un bobârnac pentru că, vezi dom\'le, trebuie pedepsiţi bancherii, iată unde ne poate duce“, a afirmat economistul-şef al BNR. Lazea a menţionat că declaraţiile sunt în nume personal şi nu angajează în niciun fel banca centrală. Oficialul BNR a adăugat şi că România depinde în mod crucial de atragerea de capital din străinătate pentru a se dezvolta, iar a fi stat membru al UE nu mai reprezintă în prezent vreun avantaj în acest sens, „chiar dimpotrivă“. Economistul şef al BNR consideră că România nu este în competiţie pentru atragerea banilor internaţionali numai cu ţările din regiune, Ungaria, Cehia, Polonia şi Slovacia, ci cu 192 de state ale lumii. Lazea a spus chiar că agenda reformelor din România pentru următorii 20 de ani trebuie să rezolve probleme privind flexibilitatea pieţei forţei de muncă, adâncimea financiară, sistemul juridic şi calitatea infrastructurii.