Mai multe bănci europene vor debloca 54 de miliarde de euro până în 2014, pentru a ajuta Grecia să gestioneze criza datoriei suverane, a anunţat, vineri, un post de radio de la Bruxelles. Liderii ţărilor din Zona Euro au decis, joi, la Bruxelles, să aloce în total 159 de miliarde de euro Atenei, ca ajutor pe termen lung. Acest nou plan de salvare, al doilea, este eşalonat până la sfârşitul lui 2014. Planul prevede două surse de finanţare: credite acordate de UE şi FMI, de 109 miliarde de euro şi credite de 50 de miliarde de euro oferite de bănci, companii de asigurări şi fonduri de investiţii care au obligaţiuni elene. Acestea din urmă au acceptat fie să preschimbe obligaţiunile în titluri ce expiră mai târziu, fie să aloce împrumuturi noi Greciei, după ce vor fi rambursate cele ajunse la scadenţă. Datoria suverană a Atenei a ajuns în prezent la 350 de miliarde de euro, adică 160% din PIB! Primul plan de ajutor, în valoare de 100 miliarde de euro, pus la punct în mai 2010, s-a dovedit insuficient pentru a ajuta ţara.

Agenţia Fitch Ratings va declara Grecia în incapacitate parţială de plată, ca urmare a implicării sectorului privat în noul program de salvare a ţării, dar apreciază că reducerea dobânzilor şi prelungirea termenelor de rambursare a împrumuturilor reprezintă şansa redobândirii solvabilităţii. Potrivit Fitch Ratings, acordul la care au ajuns liderii europeni în privinţa Greciei este un pas important pentru asigurarea stabilităţii financiare a Zonei Euro. Institutul pentru Finanţe Internaţionale a estimat că termenii acordului la care s-a ajuns joi implică o pierdere de 20% a valorii actuale pentru bănci şi alţi deţinători ai datoriilor guvernamentale greceşti. Implicarea unor creditori comerciali în acordarea de asistenţă Greciei a fost unul din cele mai spinoase subiecte ale discuţiilor. Franţa şi Banca Centrală Europeană erau împotrivă, temându-se că ar putea genera o criză bancară la nivel european, ar putea împinge Spania şi, posibil, Italia în prăpastie şi chiar ar pune în pericol solvenţa însăşi BCE. Germania insista însă ca sectorul privat să preia o parte din responsabilitate. Premierul elen, Georgios Papandreou, a salutat înţelegerea la care au ajuns liderii UE. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a dat asigurări că sectorul privat nu se va implica şi în Irlanda şi Portugalia, însă aceste ţări ar putea beneficia de pe urma reducerii ratei dobânzii. Profesorul Nouriel Roubini, de la Stern School of Business, cel care a prezis actuala criză, a declarat că deşi la summit s-a spus că restructurarea datoriei Greciei este un caz excepţional, peste un an, Portugalia şi Irlanda vor necesita aceleaşi facilităţi.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a revizuit, vineri, în sus, prognozele de creştere pentru fostele state comuniste din Europa de Est şi Asia Centrală dar a avertizat că rămâne preocupată de riscul escaladării crizei din Zona Euro. BERD mizează, în acest an, pe o creştere de 4,8% în cele 29 de state în care investeşte iar prognoza pentru 2012 a rămas nemodificată la 4,4%. Cu toate acestea, BERD a tras din nou un semnal de alarmă cu privire la eventualele repercursiuni în caz de escaladare a crizei datoriilor din Zona Euro, avertizând că acestea ar putea pune în pericol perspectivele economice din Europa emergentă. Înfiinţată în 1991, BERD se află în proprietatea a 61 de state şi două instituţii interguvernamentale (UE şi Banca Europeană de Investiţii). Banca a investit, în 2010, o sumă record de nouă miliarde de euro, faţă de 7,8 miliarde în 2009 şi anticipează să realizeze un profit de un miliard de euro. BERD vrea ca în 2011 să menţină un nivel al investiţiilor de 8-9 miliarde de euro.