ÎNCEPE DEFISCALIZAREA În ultimele luni, asociaţiile patronale şi camerele de comerţ au organizat mai multe dezbateri cu managerii români, pentru a descoperi cele mai presante probleme şi hibe ale Legii IMM-urilor (346/2004). La Constanţa, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) a mediat opt dezbateri, ultima dintre ele vineri, iar la final, în prezenţa oficialilor Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), au fost prezentate concluziile. Astfel, din septembrie, AIPPIMM va avea câteva noi programe naţionale de finanţare a IMM-urilor, dedicate în special tinerilor manageri. „În prezent, IMM-urile primesc 0,4% din PIB. Vrem să dublăm cifra, la 1%. În plus, renunţăm încet la sistemul învechit al granturilor şi trecem la modalităţi europene de finanţare - înfiinţarea unui fond de risc, care cumpără acţiuni în firmele contractante şi face apoi o dezinvestiţie, recuperând treptat „împrumutul”. De asemenea, vrem să punem bazele unei reţele de business angels (investitori privaţi, care finanţează start-up-uri - n.r.)”, a declarat preşedintele AIPPIMM, Răzvan Ioan Taraş. Şi birocraţia, fiscalitatea şi parafiscalitatea vor primi o lovitură puternică, odată cu adoptarea noii legi. „Încercăm o reducere cu 25% a fiscalităţii - mai puţine avize, mai puţine autorizaţii, o bază de date comună la nivelul instituţiilor statului. Primul pas a fost făcut deja, prin declaraţia 112”, explică vicepreşedintele AIPPIMM, Dumitru Nancu. Autorităţile urmăresc şi implementarea principiului „Only Once”: IMM-urile vor fi controlate o dată la trei ani, iar dacă o instituţie a statului are nevoie de un act depus deja de o firmă, la altă instituţie, va merge direct acolo, fără a mai implica managerii. Practic, va circula informaţia, nu omul.

OBLIGAŢII PENTRU STAT Şi asta nu e tot. Noua lege va aduce obligaţii şi pentru stat. „Dacă o firmă depune o solicitare la stat şi nu i se răspunde în 30 zile, cererea se aprobă tacit. Apoi, dacă statul are datorii către firme, trebuie să le plătească în termen legal, de 30 zile. Altfel, intră în joc penalităţi, conform legii europene în domeniu”, adaugă Nancu. În plus, autorităţile au de gând să aducă în România instituţia mediatorului între IMM-uri şi bănci, după modelul francez. Nu în ultimul rând, Legea 346 va modifica şi programul Mihail Kogălniceanu pentru IMM-uri - dobânzile creditelor contractate de firme vor fi subvenţionate 100%, până la 9% pe an, plafonul de finanţare va urca de la 125.000, la 425.000 lei, iar liniile de credit se vor acorda pe doi ani (faţă de 12 luni în prezent), cu posibilitatea de prelungire, fără ca firmele să mai fie nevoite să ajungă la zero cu datoria, la finele contractului.