Bani pentru aplicarea drepturilor copilului şi crearea unui mecanism de monitorizare şi de supervizare prin care să se asigure că alocarea resurselor şi efectuarea cheltuielilor se fac într-un mod cît mai eficient, sînt recomandările pe care Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru drepturile copilului le face României. Secretarul de stat de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului (ANPDC), Ileana Savu, a declarat ieri că, deşi Comitetul a luat notă de raportarea creşterii bugetului cu privire la cheltuielile publice pentru educaţie, sănătate şi protecţia copilului, a fost preocupat de faptul că procesul de alocare bugetară s-ar putea să nu fie îndeajuns bazat pe cerere, neputînd astfel garanta folosirea cea mai eficace şi mai eficientă a resurselor alocate. Reprezentanţii Comitetului ONU a reclamat faptul că nu se fac alocări bugetare explicite pentru copii şi că nu se colectează date referitoare la cheltuielile publice generale destinate îndeplinirii obligaţiilor prevăzute în Convenţie, fiind astfel dificilă evaluarea eficienţei resurselor alocate. În mod special, Comitetul recomandă adoptarea unei abordări din perspectiva drepturilor copilului în elaborarea bugetului de stat, prin implementarea unui sistem de urmărire a alocărilor şi a folosirii resurselor pentru copii la nivelul bugetului, oferind astfel vizibilitate în ceea ce priveşte investiţiile făcute în folosul minorilor. Comitetul îndeamnă, de asemenea, să se recurgă la acest sistem de urmărire şi în cazul evaluărilor de impact privind modul în care investiţiile din orice sector servesc “interesul superior al copilului”. Totodată, România va trebui să definească linii bugetare strategice vizînd copiii defavorizaţi sau extrem de vulnerabili şi cazurile ce impun măsuri sociale afirmative (cum ar fi înregistrarea naşterilor) şi să se asigure că aceste linii bugetare sunt menţinute chiar şi pe timp de criză economică, dezastre naturale sau în alte situaţii de urgenţă. Comitetul a făcut şi o recomandare referitoare la procesul de descentralizare, cerînd să fie asigurată o bugetare transparentă şi participativă prin dezbateri publice şi participarea în special a copiilor, dar şi responsabilizarea corectă a autorităţilor locale.