Criza din Grecia (ca și cea din Cipru) a arătat cât de importante sunt structura pasivelor și încrederea populației în bănci. Pierderea încrederii în sistemul financiar a dus la transferul depozitelor populației și firmelor din Grecia în alte state. „Ce s-a întâmplat în Grecia nu este un secret pentru nimeni. De aceea este surprinzător să nu găsim, în cel mai recent raport asupra stabilității financiare, al BNR, niciun scenariu advers în care să se simuleze pierderea încrederii în sistemul bancar. Așa cum arată acum structura pasivelor, eu nu cred că băncile noastre ar rezista la un asemenea șoc“, notează, pe blogul său, analistul Florin Cîțu. În prezent, 55% dintre pasivele bancherilor sunt atrase de la companii și populație; dintre ele, 93% sunt depozite cu scadență mai mică de un an. Pe de altă parte, finanțarea atrasă din exterior a scăzut de la 30% în 2008 la 16% acum. Capitalul propriu reprezintă 18% din pasive. „Riscul este dat de importanța din ce în ce mai mare acordată finanțării de la persoane fizice și companii. În cazul pierderii încrederii, aceste depozite sunt primele care vor pleca. Partea bună, totuși, este că banca centrală înțelege riscul provenit de la finanțarea de gen. Din păcate, alege să-l ignore, uitându-se la trecut, unde o parte notabilă (dar cât?) dintre clienți își mențin depozitele și după scadență. Important ar fi să vedem cum ar reacționa băncile în cazul unei crize de încredere, dar scenariul lipsește din raportul BNR (care are 180 de pagini)“, conchide Cîțu.

Citește și:

Autoritățile citesc cu ochelari roz raportul Fitch

Cum ne-a scumpit Statistica împrumuturile bancare

Patru miniștri de Finanțe și o înmormântare... a economiei