Nu mai este o noutate pentru nimeni că de ani buni “căpşunarii” pun serios umărul la creşterea economică a României. De la “doar” două miliarde de euro în 2003, românii plecaţi la muncă în străinătate au ajuns să pompeze în economia naţională mai mulţi bani decît investitorii străini. Aşa se face că, deşi criza economică lovise deja Europa Occidentală, românii au reuşit să trimită în ţară, anul trecut, aproximativ 7 miliarde de euro. Este un lucru demonstrat atît de cifrele prezentate de Banca Naţională a României, cît şi de studiile organizate de organizaţiile neguvernamentale. Potrivit studiului “Comunităţi româneşti în Spania”, realizat de Fundaţia Soros, opt din zece emigranţi români din Spania declară că trimit o parte din veniturile lor în ţară, ceea ce înseamnă o valoare medie anuală de 5.100 de euro. Din totalul celor care au participat la cercetarea Fundaţiei Soros, 50% au susţinut că au trimis bani în mod regulat, iar 28% doar ocazional. Autorii studiului arată că suma trimisă în ţară diferă în funcţie de venit, astfel că cei care au venituri pînă în 750 de euro lunar au trimis în ultimul an 3.400 de euro în ţară, iar cei cu venituri între 750 şi 1.400 de euro chiar şi 6.800 de euro. Banii trimişi au fost folosiţi în special pentru cheltuielile curente ale gospodăriei, pentru sănătate, cumpărarea unor bunuri de uz personal, lucrări de îmbunătăţire a locuinţei, educaţie şi plata unor datorii sau credite. În funcţie de categoriile ocupaţionale, veniturile românilor din Spania diferă de la conducătorii de unităţi, patroni şi întreprinzători, care aveau un nivel mediu al venitului de 2.676 de euro lunar, cei cu ocupaţii intelectuale - 1.392 de euro, tehnicienii sau maiştrii - 1.575 de euro, pînă la muncitorii calificaţi - 1.906 euro şi cei necalificaţi - 1.256 de euro. Studiul “Comunităţi româneşti în Spania” mai arată că cei mai multi dintre românii emigranţi - 43%, lucrează în servicii şi comerţ, 26% sînt muncitori calificaţi, 13% muncitori necalificaţi, 3% conducători de unităţi şi patroni sau întreprinzători, 1% au ocupaţii intelectuale, 1% tehnicieni sau maiştri şi tot 1% funcţionari.