5 MILIARDE EURO, PĂSTRAŢI FĂRĂ COMISION. Noul acord al României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) se va întinde pe doi ani şi va fi unul de tip preventiv, a declarat ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Ţara noastră va dispune de 5 miliarde euro, din care 3,6 miliarde de la FMI şi 1,4 miliarde euro de la Comisia Europeană (CE), bani pe care instituţia financiară internaţională îi va păstra, fără comision, pentru a putea fi accesaţi în caz de nevoie. De altfel, şi ultima tranşă din acordul curent cu FMI, de un miliard euro, nu va mai fi trasă de guvern, urmând să intre în fondul preventiv, creat cu ocazia încheierii noului acord.

CÂND PUTEM LUA BANII? Ce înseamnă mai exact „nevoie”? Mugur Isărescu a explicat că BNR va accesa banii doar în cazul unei crize regionale grave, în care se vor cheltui sume mari din rezerva valutară pentru a apăra leul de un atac speculativ. „Banii de la FMI pot fi atraşi doar în cazul unei situaţii grave, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale, concretizat într-o pierdere masivă din rezervă şi într-o reducere a încrederii investitorilor în România. O altă situaţie similară ar fi dacă Trezoreria eşuează să se finanţeze la costuri acceptabile, în două-trei rânduri”, a declarat Isărescu. Guvernatorul a mai spus că, în mod normal, nici nu ar trebui să explice fenomenele de criză, „pentru că abia am trecut prin ele”. Urmând acelaşi fir logic, putem deduce că Guvernul ar putea accesa banii de la FMI şi CE în cazul în care protestele masive cu care ameninţă sindicaliştii se vor concretiza. După cum ne amintim, o parte din cele 20 miliarde euro din primul acord a fost direcţionată spre plata salariilor şi pensiilor. Totuşi, România dispune şi de un „fond tampon”, constituit la Trezorerie, a amintit Mugur Isărescu.

BNR NU A INTERVENIT PE PIAŢA VALUTARĂ. Pentru stabilizarea sectorului financiar, şeful BNR a spus că acordul de la Viena ar putea continua, „dar cu o reducere progresivă a expunerilor băncilor, care şi-au făcut datoria”. „Este normal să fie aşa. Momentul acut al crizei a fost depăşit, iar băncile au nevoie acum de o mai mare flexibilitate, pentru a-şi gestiona eficient fondurile”, a declarat Isărescu. În prezent, execesul de lichiditate de pe piaţa monetară este concentrat la 4 - 5 bănci, care se feresc să dea fonduri altor instituţii de credit, situaţie care se va rezolva în timp, consideră oficialul BNR. Potrivit estimărilor băncii centrale, dobânzile la credite se vor consolida în jurul dobânzii-cheie, „probabil mai jos”. Mugur Isărescu a mai spus că BNR nu a intervenit pe piaţa valutară în luna ianuarie şi că referinţa leu/euro este stabilă şi nicidecum artificială, cum consideră unii analişti economici.