APA, SCUMPĂ LA VEDERE ŞI LA PREŢ Pe drumul pietruit care leagă terenurile agricole din jurul oraşului Ovidiu, un motor antic de tractor, ridicat pe un suport improvizat din blocuri de BCA, trage apa din canalul de irigaţii şi o împrăştie, la suprapreţ, peste brazdele semănate cu legume. Fermierii se pot considera norocoşi, mai ales într-un an secetos, când culturi întregi au fost compromise de capriciile vremii şi paragina în care se află sistemul naţional de irigaţii. Dacă investeşti însă, lucrurile se schimbă. La nici 100 metri distanţă, aceeaşi apă, care vine de la 4 km, trasă din canalul Poarta Albă - Midia Năvodari la staţia ANIF Galeşu, ajunge în conducte puse între brazde trasate parcă cu rigla şi, prin aspersoare, udă sutele de pescăruşi care ciugulesc frunzele de varză. Este doar una dintre legumele cultivate pe cele 150 hectare ale fermei constănţene AgroBrava (satul Poiana). Se cresc roşii, roşii-cherry, păstârnac, ţelină, pătrunjel, sfeclă roşie şi galbenă, ceapă, trei tipuri de salată, cartofi, ridiche neagră şi, nici mai mult, nici mai puţin, 18 hibrizi de morcovi, portocalii, albi, galbeni şi roşii, după cum spune managerul general, Paul Muşat. Alte 100 hectare se refac după cultura de rădăcinoase, fiind acoperite cu cereale. La poarta fermei, preţurile sunt de 5 - 6 ori mai mici decât cele de la tarabă, iar produsele sunt de o calitate ridicată. Ne convingem singuri, smulgând din pământ un morcov galben şi ronţăindu-l.

CEAPĂ ROMÂNEASCĂ ÎN HAMBURGERI Dar nu s-a ajuns uşor aici - s-au făcut investiţii majore, cu fonduri europene, în 2006 (SAPARD) şi 2009 (FEADR, 2 milioane euro, un depozit de stocare şi sortare a legumelor). În 2012, ferma a investit un milion euro într-o staţie proprie de pompare a apei, care va reduce cu 50% cheltuielile cu irigaţiile. E o cheltuială firească - de la 1 ianuarie şi până acum, costul irigaţiilor a reprezentat 30% din totalul cheltuielilor fermei. La finele anului, afacerea va fi pe zero. „Agricultura poate fi rentabilă, dacă investeşti, dacă foloseşti metode moderne. Odată intrat în domeniu, nu te poţi opri. Investeşti, iei credite; că îţi convine sau nu, trebuie să mergi înainte”, spune Muşat, ridicând în aer o sfeclă roşie lunguiaţă, ca o vânătă. Are acelaşi gust ca cea obişnuită, rotundă, dar este mai uşor de fiert şi mult mai simplu de feliat. Ajunge pe rafturile supermarketurilor, în restaurante, în fast-food-uri. Şi nu doar în România, ci şi în Bulgaria, unde ferma exportă o parte din producţie. Distribuţia legumelor este extrem de variată, altfel nu s-ar descurca.

SEMINŢE DE IMPORT În rest, multă muncă. Sunt 20 de angajaţi permanenţi la fermă, dar se angajează şi personal sezonier (30 - 50 persoane, inclusiv deţinuţi de la Poarta Albă). Majoritatea operaţiunilor (aratul, semănatul, culesul) sunt mecanizate. Soiurile de legume sunt şi româneşti, şi străine, din Franţa, Olanda etc, unde funcţionează încă institute de cercetare agricolă. Soiurile româneşti de salată, spre exemplu, nu rezistă când e secetă, spune Paul Muşat. La sfârşitul zilei, marele of al fermierilor rămâne lipsa unui sprijin concret din partea autorităţilor. Lucrurile încep însă să se schimbe, cel puţin în Constanţa, unde Consiliul Judeţean vrea să preia staţiile dezafectate ale ANIF şi să le retehnologizeze, aducând apă ieftină pe câmp. Poate aşa să-nceapă să arate şi fermele noastre ca cele din Vest.

Producătorii locali îşi găsesc loc pe rafturile real,-

Fermierii constănţeni s-au întâlnit ieri faţă în faţă cu reprezentanţii hypermarketului real,-, la primul târg de contractări din Dobrogea, menit să aducă produsele locale în rafturile retailerului. Programul se numeşte „Produceţi româneşte, vindem româneşte” şi are nişte reguli extrem de simple şi avantajoase pentru fermieri - trebuie să fie înregistraţi ca societate comercială, PF, PFA, AF sau asociaţie. Desigur, produsele trebuie să aibă o calitate minimă. Sistemul este complet fiscalizat şi, pe lângă promovarea muncii fermierilor constănţeni, dă o lovitură şi evaziunii fiscale din sector. La târgul de ieri au participat 20 de producători, care au expus peste 100 de produse agro-alimentare. „Este un program pe termen lung. Sunt producători mici, care livrează local, în cele două magazine real,-, dar pot creşte, livrând mai apoi în reţeaua naţională. Noi le punem la dispoziţie logistica”, spune şeful departamentului Producători Locali al real,-, Nicolae Danciu. Programul „Produceţi româneşte, vindem româneşte”, lansat în 2011, este sprijinit de Primăria Municipiului Constanţa şi Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură, care au pus la dispoziţia retailerului o listă cu peste 400 de producători locali. În prezent, reţeaua real,- are 24 magazine, în care se comercializează circa 70.000 produse alimentare şi nealimentare. 90% dintre ele sunt furnizate de peste 1.700 firme autohtone.