SE AUTOIZOLEAZĂ Subiectul incluziunii sociale a rromilor a stârnit o adevărată isterie la nivel european. România este blamată, pe de o parte, că nu se preocupă de incluziunea rromilor, că nu-i protejează ca o mamă grijulie şi, pe de altă parte, că nu-şi ţine acasă „oile rătăcite“. Cu atâtea degete arătătoare îndreptate spre ţara noastră, guvernanţii, indiferent care au fost ei, s-au preocupat de sprijinirea, educarea, civilizarea populaţiei rrome. S-a încercat tot ce se poate face omeneşte, cu vorba bună. Li s-au dat locuri de muncă pe care le-au refuzat, li s-au dat case pe care le-au distrus, li s-au dat bani pentru a-şi ţine copiii la şcoală şi s-au lipsit de ei. Copiii câştigau mai mult pe stradă. S-au cheltuit bani din bugetele locale, bani guvernamentali, s-au elaborat proiecte şi s-au atras bani europeni. Pentru unii, şi aici ne referim la forurile europene, nu a fost suficient. Uneori pe bună dreptate, pentru că unii rromi refuză să ia contact cu civilizaţia, să muncească. De aici însă şi până la isteriile internaţionale cu privire la rromi, e mult. Ceea ce nu pare deloc corect este să fie invocat motivul „rromi“ în ecuaţia Schengen. Nu are nicio legătură.

TRATAMENTE DIFERITE Întorcându-ne la banii cheltuiţi pentru protejarea rromilor, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că Franţa a primit 4,4 miliarde de euro pentru programele destinate rromilor şi pentru incluziune socială, în timp ce României i-au fost alocate doar 500 de milioane de euro în exerciţiul bugetar 2007-2013. Care să fi fost raţionamentul? Franţa însă, cu aceşti bani luaţi, a dat foc taberelor de rromi, i-a bătut, împachetat şi trimis acasă cu nişte bani la cingătoare, că poate nu s-or mai întoarce. Evident că nu s-a întâmplat aşa. Sunt tot acolo. Ministrul român de Externe a dorit să infirme declaraţiile unor politicieni din Hexagon, care arată cu degetul spre sumele mari alocate României de la bugetul european pentru incluziunea rromilor. „Este o eroare gravă. Noi am folosit acest buget, care nu este alocat doar pentru rromi, ci pentru incluziune socială, dar există o mare diferenţă între alocările bugetare europene“, a declarat şeful diplomaţiei româneşti, adăugând că expulzarea unor cetăţeni europeni „nu constituie o soluţie“. Totodată, ministrul de Externe a evocat cooperarea bună la nivel poliţienesc şi juridic dintre România şi Franţa şi a transmis disponibilitatea Bucureştiului de a suplimenta numărul de poliţişti în capitala franceză. Vom vedea cu ce rezultat.

NOI PROIECTE În acelaşi context, adică al banilor europeni alocaţi special pentru rezolvarea problemei rromilor, Comisia Europeană (CE) şi Consiliul Europei (CoE) au lansat ieri un program în valoare de 700.000 de euro menit să favorizeze accesul minorităţii rrome la locuinţe, educaţie, sănătate şi locuri de muncă în cinci ţări: Ungaria, Bulgaria, România, Italia şi Slovacia. „Integrarea rromilor nu este doar o problemă de rezolvat, ci şi o oportunitate pentru dezvoltarea economică şi socială“, a declarat comisarul european pentru Locuri de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, Laszlo Andor, vineri, la Budapesta, într-o ceremonie de lansare oficială a programului Romact. Finanţat de CoE, CE şi Fundaţia „Open Society“ a miliardarului american de origine română George Soros, programul vizează să „umple prăpastia“ care îi desparte pe rromi de restul societăţii în diverse domenii, venind în ajutor municipalităţilor şi administraţiilor. Proiectul pune accent pe formarea personalului din cadrul autorităţilor locale şi regionale implicate în politici vizând integrarea rromilor. Poate că, la un moment dat, vor realiza şi rromii ce eforturi se fac doar pentru a-i aduce „în rândul lumii“.