Cazul Elena Udrea scoate la iveală mecanismele prin care campaniile PDL erau finanțate cu bani proveniți din șpăgi. Potrivit motivării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la decizia arestării "blondei de la Cotroceni" în dosarul "Gala Bute", o parte din banii pe care aceasta i-ar fi primit ca mită ar fi fost folosiți pentru a plăti cheltuieli ale PDL. Conform documentului citat de postul Antena 3, unii inculpați din această speță au declarat că sumele respective ar fi fost pompate în PDL, în special în Organizația București. În document se menționează că, din probele de la dosar, rezultă existența unui întreg sistem de corupție coordonat și controlat de Elena Udrea. Astfel, societățile care aveau contracte cu Ministerul Turismului și Dezvoltării Regionale achitau un comision de 10% cvasistabil și cvasigeneralizat, aproape automat. Procurorii au constatat că aceste sume erau încasate de persoanele cele mai apropiate de Elena Udrea. În motivare se arată că cei care ar fi intermediat aceste tranzacții au declarat că sumele de bani îi erau destinate Elenei Udrea. Singura excepție a fost Tudor Breazu. "Declarațiile celor mai sus menționați se coroborează cu înscrisurile care au urmărit traseul pentru o parte din bani, din care rezultă că sumele au ajuns fie nemijlocit la inculpată, fie în patrimoniul altor persoane, dar la cererea și în interesul inculpatei Udrea Elena Gabriela, fiind folosiți pentru a achita cheltuieli ale Partidului Democrat Liberal și în special ale Organizației București, a cărei președintă era aceasta, fie în patrimoniul lui Rudel Obreja pentru a acoperi creditul bancar acordat de la BRD tot la insistența și cu contribuția inculpatei", se arată în motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, se subliniază că toate deciziile erau luate de către Elena Udrea, chiar dacă își delegase dreptul de semnătură și ea figura doar pe foarte puține acte, neexistând criterii general aplicabile pentru toate situațiile.