REVENDICARE Bisericile maghiare, alături de alte câteva persoane fizice, revendică imobilele în care funcţionează mai multe instituţii publice din municipiul Cluj-Napoca. În această ecuaţie intră aproape 40 de clădiri de şcoli şi grădiniţe, care, culmea, cele mai multe dintre acestea au fost reabilitate din banii statului. Una dintre cele mai importante clădiri revendicate este cea a Liceului Tehnologic de Protecţia Mediului din Cluj-Napoca, unde învaţă peste 300 de elevi şi în care s-a investit un milion de lei în ultimii şase ani, bani pierduţi, practic. Acum, după ce a fost „ambalată frumos”, clădirea este revendicată de Eparhia Reformată a Ardealului. Imobilul a fost inaugurat în anul 1899 şi a fost, iniţial, cămin pentru colegiul unei congregaţii religioase, iar ulterior şcoală. În anul 1977 a devenit liceu, întâi cu profil industrial, apoi cu profil forestier. Directorul unităţii, Livia Ardelean, a declarat, joi, că instituţia pe care o conduce a atacat în instanţă, în anul 2007, o decizie de retrocedare către Eparhia Reformată a Ardealului pe motiv că documentele de revendicare depuse nu sunt complete. Liceul este singura unitate de învăţământ din judeţul Cluj cu specializări precum prelucrarea lemnului, silvicultură, design de mobilă şi amenajări interioare şi a primit de două ori consecutiv titlul de „Şcoală Europeană” din partea Ministerului Educaţiei.

CLĂDIRI Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, a declarat că, din cele 37 de clădiri revendicate, 22 sunt solicitate de bisericile tradiţionale maghiare - reformată, romano-catolică sau unitariană -, iar restul de biserica greco-catolică sau de către persoane fizice.