Barack Obama reintră în campanie electorală, la mai puţin de un an după victoria sa în alegerile prezidenţiale, la capătul unui interminabil maraton electoral, de această dată pentru a-i sprijini pe membrii Partidului Democrat în alegerile locale. Săptămîna aceasta, preşedintele a adăugat pe agenda sa deja încărcată, dominată de problema afgană şi dezbaterea privind sistemul de sănătate, o serie de reuniuni destinate strîngerii de fonduri pentru campaniile candidaţilor pentru Congres şi la funcţia de guvernator.

Strategia lui Barack Obama are scop dublu: sprijinirea acestor candidaţi datorită carismei şi a autorităţii sale prezidenţiale, dar şi solidarizarea democraţilor într-un moment în care are nevoie ca proiectele sale să fie susţinute, în special în Congres, deşi cota sa de popularitate este în continuare ridicată, circa 55%. Această reluare a campaniei pare a-l destinde pe Barack Obama, care a profitat, marţi, de trecerea sa prin New York, pentru a-şi critica adversarii republicani şi în special atitudinea celor care au salutat faptul că oraşul Chicago nu va găzdui Jocurile Olimpice în 2016, un demers pentru care a pledat asiduu. Săptămîna trecută, la San Francisco, Obama a captat atenţia publicului aflat la o reuniune democrată, glumind pe seama republicanilor, care doreau, potrivit acestuia, să împiedice ştergerea murdăriilor lăsate de administraţia Bush. ”Sînt ocupat, cu mătura mea, curăţ murdăriile lăsate de altcineva. Şi nu dorim să fie cineva pe fundal şi să spună «nu ţineţi corect mătura, nu măturaţi destul de repede, este o mătură socialistă»”, a afirmat el.

Cele cîteva alegeri de la începutul lui noiembrie, cu un an înainte de consultarea crucială de la jumătatea mandatului ce va stabili dacă democraţii îşi vor păstra majoritatea confortabilă în Congres, reprezintă însă şi un test pentru a şti dacă partidul are în continuare susţinere sau dacă victoria din 2008 se datorează numai lui Barack Obama. Un exemplu este Virginia, unde Obama a devenit primul democrat din ultimii 40 de ani care a cîştigat alegerile prezidenţiale, dar unde candidatul democrat la funcţia de guvernator, Creigh Deeds, se află la o diferenţă de zece puncte în urma adversarului său republican în intenţiile de vot, cu două săptămîni înainte de alegerile de la 3 noiembrie. Obama a anunţat că va efectua o a doua deplasare în Virginia pentru a participa la campania electorală a lui Deeds. ”Am muncit foarte mult şi am ajuns mult prea departe ca să lăsăm Virginia să ne scape din nou”, a menţionat el în mesajul publicitar pentru candidat.

Rasismul persistă în SUA, la un an de la victoria lui Obama

Alegerea în urmă cu aproape un an a primului preşedinte de culoare la Casa Albă a creat speranţa că SUA vor intra într-o etapă... postrasială, dar intensificarea urii rasiale împotriva lui Barack Obama arată că ţara este departe de un astfel de ideal. Odată depăşită euforia de la 4 noiembrie 2008, reformele celui de-al 44-lea preşedinte, în special cea în domeniul asigurărilor de sănătate, au generat un val de adversitate în rîndul cetăţenilor americani albi. În statul Arizona, un pastor spune că se roagă pentru moartea lui Barack Obama, iar în Congres, un reprezentant republican a strigat în timpul discursului prezidenţial: ”Minţiţi!”. Cel vizat tinde să creadă că aceste atacuri nu sînt motivate de rasism. Dar chiar în seara alegerii lui Barack Obama, trei albi au incendiat o biserică a enoriaşilor afroamericani, aflată în construcţie în Massachusetts, iar numărul infracţiunilor rasiale nu s-a diminuat de atunci, a precizat Mark Potok din partea organizaţiei de apărare a drepturilor civice Southern Poverty Law Center.

În 2008, numai o minoritate de albi a votat cu Barack Obama, a cărui victorie a fost posibilă graţie unei mobilizări inedite a minorităţilor afroamericană şi hispanică. El a insuflat de atunci un sentiment de speranţă, integrare şi în anumite cazuri, de reconciliere, a declarat preşedintele unei alte organizaţii ce militează pentru drepturile civile, National Urban League, Marc Morial. Potrivit unui sondaj realizat de CBS, 59% din cetăţenii afroamericani consideră relaţiile interrasiale mai degrabă pozitive, comparativ cu 29% anul trecut. Cînd Barack Obama s-a născut în urma unei relaţii între un kenyan şi o albă, în 1961, căsniciile interrasiale erau în continuare interzise în numeroase state din sudul ţării. În prezent, legea interzice discriminarea rasială, dar un judecător din statul Louisiana a refuzat să căsătorească un cuplu mixt. Ajungerea lui Barack Obama la Casa Albă a încoronat o evoluţie fulminantă, afroamericanii alăturîndu-se treptat miliardarilor, astronauţilor, poliţiştilor, guvernatorilor şi prezentatorilor de televiziune. Marile disparităţi continuă însă să separe albii şi afroamericanii, dintre care mulţi sînt obligaţi să rămînă în ghetouri urbane dominate de şomaj, droguri şi violenţă. O familie afroamericană din patru trăieşte sub pragul sărăciei, în timp ce proporţia este de unu la şase în rîndul familiilor albe. Rata mortalităţii infantile este de două ori mai mare în rîndul afroamericanilor, iar rata crimelor de şase ori mai mare. De-a lungul vieţii, o treime dintre afroamericani stau o perioadă la închisoare, faţă de 6% dintre albi.