Popularitatea lui Barack Obama nu a fost niciodată atât de scăzută, conform unui sondaj publicat marţi, care arată că, pentru prima dată, majoritatea americanilor apreciază că preşedintele nu este cinstit şi nu merită încrederea lor. Aproximativ 54% dintre americanii chestionaţi de institutul de sondaje al Universităţii Quinnipiac nu sunt de acord cu politica preşedintelui lor, faţă de 39% care au o opinie favorabilă. La 1 octombrie, aceste cifre erau de 49%, respectiv 45%. Preşedintele republican George W. Bush a cunoscut o scădere în popularitate similară în acelaşi moment al celui de-al doilea său mandat.

Preşedintele Obama pare să plătească pentru problemele lansării reformei sănătăţii, a cărei componentă principală a intrat în vigoare la 1 octombrie. Dificultăţile întâlnite în lansarea acestei reforme-pilot a preşedintelui i-au adus o pierdere a încrederii în rândul electoratului feminin. Doar 40% dintre femei sunt de acord cu politica sa, faţă de cele 51% împotrivă. Studiul arată, de asemenea, că majoritatea americanilor rămân pesimişti în ceea ce priveşte consecinţele Obamacare, denumirea dată reformei Sănătăţii în SUA. Doar 19% dintre ei cred că aceasta va îmbunătăţi serviciile de sănătate, faţă de 43% care consideră că va dăuna şi 33% care apreciază că nu se va schimba nimic. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 2.545 de alegători din SUA, între 6 şi 11 noiembrie, cu o marjă de eroare de plus/minus 1,9 puncte procentuale.

AVERTISMENT Casa Albă a prevenit, marţi, Congresul american că votarea unor noi sancţiuni împotriva Iranului va compromite eforturile diplomaţiei de a ajunge la un acord în dosarul nuclear şi va lăsa SUA doar opţiunea militară. ”Americanii nu vor un marş înainte către război”, a declarat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei americane, Jay Carney. Mai mulţi responsabili americani au dat acelaşi avertisment senatorilor care analizează adoptarea unor noi sancţiuni împotriva Iranului, suspectat că ar vrea să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea unui program nuclear civil. ”Este natural şi justificat ca americanii să prefere ca iranienii să nu obţină bomba nucleară pe cale paşnică, iar acest acord, dacă va fi atins, are această capacitate”, a declarat Carney. ”Alternativa ar fi acţiunea militară”, a adăugat el.

Negocierile de la Geneva, încheiate în noaptea de sâmbătă, nu au permis Iranului şi statelor grupului 5+1 (SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) să se pună de acord asupra unui text, în pofida sosirii neaşteptate a miniştrilor de Afaceri Externe şi a negocierilor intense. Responsabilii diferitelor state au declarat că un acord este încă posibil, însă necesită mai multe negocieri. O nouă reuniune a fost programată la 20 noiembrie, pentru a continua discuţiile.