Preşedintele american a preluat ideea miliardarului Warren Buffett şi va propune majorarea impozitelor pentru americanii foarte bogaţi, care se bucură în prezent de privilegii fiscale. Proiectul legislativ, intitulat „Regula Buffett”, va fi prezentat astăzi, în timpul unui discurs la Casa Albă. Investitorul Warren Buffett s-a plâns că bogaţii din SUA plătesc taxe mai mici decât contribuabilii din clasa mijlocie. Acest lucru se întâmplă pentru că profitul din investiţii, din plasările de capital, dividente sau din primele plătite investitorilor sunt impozitate mai puţin decât salariile. Propunerea, care face parte dintr-un pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar cu 3.000 de miliarde de dolari în următorii zece ani, va atrage electoratul democrat în alegerile prezidenţiale din 2012, dar nu va avea o contribuţie semnificativă la majorarea veniturilor. Dan Pfeiffer, directorul pentru Comunicare de la Casa Albă, a declarat că taxa are rolul ca milionarii să plătească impozite cel puţin egale cu cele suportate de familiile din clasa mijlocie. Congresul poate lua în considerare recomandările preşedintelui, dar le poate ignora, de asemenea. Republicanii au anunţat că nu vor accepta majorările de taxe propuse de Barack Obama.

Clasa politică americană trebuie să decidă dacă va reprezenta în cele din urmă interesele cetăţenilor obişnuiţi sau ale miliardarilor. Un protest a avut loc la New York, în apropiere de Wall Street. Sute de tineri americani au ieşit în stradă, sâmbătă, ca să-şi exprime nemulţumirea faţă de tăierile bugetare, dar şi să condamne lăcomia şi corupţia din sistemul financiar. Demonstranţii intenţionau să protesteze în faţa Bursei din New York şi să ocupe Wall Street, însă au fost opriţi de poliţişti. Oamenii legii au format un cordon de securitate pentru a bloca toate căile de acces către zona financiară şi arterele învecinate, unde se află sediile marilor bănci americane. Cu toate acestea, organizatorii nu au renunţat la protest şi au încercat să-i mobilizeze pe demonstranţi să rămână în stradă până când se vor face auziţi.

Circa o sută de persoane, convocate de mişcarea 15M a „indignaţilor” s-au adunat de la mijlocul zilei de sâmbătă şi în faţa Bursei din Madrid, în semn de protest faţă de ceea ce ele numesc „lovitura de stat a pieţelor financiare”. Manifestanţii se alătură astfel mişcării Occupy Wall Street, în traducere Ocupaţi Wall Street, de la New York, şi în cadrul căreia se cere o economie în serviciul oamenilor, reglementarea pieţelor financiare şi limitarea influenţei acestora asupra vieţii politice, pe lângă crearea unui sector bancar public şi o împărţire echitabilă şi dreaptă a bogăţiei. La iniţiativa manifestanţilor de la New York au răspuns şi grupuri de protestatari din San Francisco, Los Angeles, Seattle, Toronto, Atena, Berlin, Frankfurt, Stuttgart, Lisabona, Milano, Tel-Aviv ori Viena, iar în Spania, manifestaţii similare au avut loc în Valencia, Bilbao, Barcelona, Santander şi Las Palmas.

Pe de altă parte, în Europa, criza datoriei suverane va mai dura încă un an sau doi, a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Didier Reynders, pentru jurnaliştii aflaţi în avionul cu care se reîntorcea în ţară, după participarea la reuniunea miniştrilor europeni de finanţe de la Wroclaw din Polonia. Referindu-se la ajutorul acordat autorităţilor elene, oficialul belgian a spus că acestea vor trebui probabil puse sub tutelă într-un anumit fel considerând insuficiente măsurile luate până în prezent de Atena. Acesta a criticat, de asemenea, întârzierea Greciei în dosarul privatizărilor. Totuşi, Didier Reynders afirmă că trebuie să i se lase timp Greciei ca să revină la echilibrul bugetar. Pe termen mai lung, ministrul belgian consideră inevitabilă o integrare economică mai profundă în zona euro. Statele membre îşi vor da seama, criză după criză, că vor trebui să se îndrepte spre o Europă federală.