Liderul de la Washington a început summit-ul UE-SUA cu o baie de mulţime. În cadrul reuniunii liderii UE doresc să-i ceară mai multe eforturi în lupta împotriva schimbărilor climatice, în perspectiva conferinţei de la Copenhaga de la sfîrşitul acestui an, rămînînd însă şi o serie de chestiuni rămase deocamdată fără răspuns, precum soarta deţinuţilor de la Guantanamo. Însă ce metodă mai eficientă de a intra la negocieri după un discurs călduros aplaudat, duminică, la Praga de o mulţime de circa 30.000 de persoane. “Astăzi, sînt mîndru să fiu aici cu voi, în acest frumos oraş din centrul Europei”, a declarat preşedintele american, la începutul unei alocuţiuni, aducînd un omagiu Revoluţiei de Catifea care, acum 20 de ani, a condus la căderea regimului comunist. În contrapartidă doar 300 de persoane, în special tineri, au manifestat, la Praga, împotriva scutului anti-rachetă american. De altfel, preşedintele american şi-a luat cel mai ferm angajament de continuare a proiectului deşi pînă acum a părut să se eschiveze de controversata iniţiativă demarată de predecesorul său, care a tensionat relaţiile cu Rusia. Barack Obama le-a spus duminică şi liderilor polonezi că SUA vor continua cercetarea şi dezvoltarea scutului pentru apărarea antirachetă, după ce vineri reafirmase acelaşi lucru omologilor cehi.

SUA planifică instalarea în Polonia a unei baterii de rachete interceptoare care să anihileze eventuale rachete balistice lansate de ţări precum Iranul, în timp ce în Cehia se va instala radarul din cadrul apărării antirachetă din Europa.

Rusia se opune ferm proiectului scutului american antirachetă, pe care îl consideră o ameninţare pentru securitatea sa naţională. Totuşi, Barack Obama a condiţionat continuarea proiectului de “dovedirea” interesului pentru acesta şi reducerea costurilor. Adresîndu-se Iranului, preşedintele american a precizat că scutul îşi va pierde raţiunea de a fi în momentul în care regimul de la Teheran nu va mai reprezenta un risc nuclear. Polonia şi Cehia nu şi-au ascuns îngrijorarea că administraţia Obama va renunţa la acest proiect al lui George W. Bush, într-un moment în care SUA încearcă să se apropie de Rusia şi să reia dialogul cu Iranul. Deşi a fost conceput oficial pentru a asigura apărarea în faţa tirurilor iraniene, o parte a clasei politice cehe consideră că proiectul american asigură o mai bună ancorare în Occident a celor două ţări foste comuniste, aflate în trecut sub tutela Kremlinului.

În discursul său, Barack Obama a promis că va depune eforturi în vederea unei lumi fără arme nucleare, prin reducerea stocurilor disponibile şi încetarea testelor. “Nu sînt naiv şi ştiu că acest obiectiv nu va fi atins rapid; poate că nici nu va fi atins în cursul vieţii mele”, subliind că moştenirea cea mai periculoasă a Războiului Rece este reprezentată de miile de arme nucleare stocate şi respingînd atitudinea fatalist a celor care susţin că nu poate fi făcut nimic în această direcţie. În privinţa măsurilor concrete, Barack Obama a afirmat că administraţia sa va milita cu hotărîre în favoarea ratificării în Senatul american a Tratatului de interzicere a testelor nucleare CTBT. Tratatul a fost deja ratificat de 148 de ţări, dar nu poate intra în vigoare decît după ce va fi ratificat şi de SUA, China, India, Pakistan, Israel, Iran, Egipt, Indonezia şi Coreea de Nord. Acesta a adăugat că intenţionează să negocieze un nou tratat internaţional, care să poată pune capăt, în mod verificabil, producerii de materiale fisionabile cu scop militar. SUA, Marea Britanie şi Rusia au declarat deja un astfel de moratoriu, dar noul tratat îşi va propune să includă şi China, India şi Pakistanul. Totodată, liderul american şi-a declarat şi dorinţa de a convoca un summit mondial privind securitatea nucleară, în vederea stopării proliferării armelor sau materialelor de acest tip. Summit-ul va avea loc peste Ocean n cursul anului viitor. Preşedintele american a pledat în favoarea unui răspuns internaţional puternic, după ce Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază lungă de acţiune. În opinia sa, acest lucru subliniază “importanţa luptei împotriva proliferării nucleare”.

Nu în ultimul rînd, Barack Obama le-a cerut statelor Ue să primească deţinuţi de la închisoarea Guantanamo, din Cuba. Apelul pentru primirea de deţinuţi de la Guantanamo este legat de planul său de a închide centrul de detenţie, unde sînt ţinuţi prizonieri fără a fi puşi sub acuzare. Dintre aceştia, 17 sînt musulmani chinezi, zece sînt din Algeria, zece din Tunisia, nouă din Siria, iar restul provin din Libia, Uzbekistan, teritoriile palestiniene, Afganistan, Azerbaidjan, Egipt, Etiopia, Rusia şi Tadjikistan. În cursul summit-ului UE-SUA, preşedintele american a pledat pentru integrarea Turciei în blocul comunitar şi şi-a exprimat sprijinul pentru unitatea Georgiei. Acesta a mai promis că SUA se vor alătura luptei împotriva schimbării climatice, apreciind că administraţia de la Washington nu a fost suficient de serioasă în acest caz. SUA nu au semnat Protocolul de la Kyoto, prin care ţările devoltate şi-au luat angajamentul de a-şi reduce emisiile de gaze responsabile pentru încălzirea globală. UE a acceptat să îşi reducă emisiile, iar problema va fi discutată în această toamnă.